Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, a oficiat joi slujba Parastasului pentru poetul național Mihai Eminescu, la mormântul său din Cimitirul Bellu. Pomenirea a avut loc în contextul Zilei Culturii Naționale și al împlinirii a 176 de ani de la nașterea marelui poet.
În cuvântul rostit la eveniment, ierarhul a subliniat permanența spirituală și culturală a lui Mihai Eminescu în conștiința românească:
„Întotdeauna, la 15 ianuarie sau la jumătatea lunii iunie, ochii noștri se îndreaptă către chipul lui Eminescu, care a rămas nemuritor”.
Eminescu, elogiat de Patriarhul Miron Cristea și de oamenii Bisericii
Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul a amintit că despre Mihai Eminescu au vorbit, de-a lungul timpului, numeroși istorici, oameni de cultură, poeți și autori, evidențiind în mod special contribuția Patriarhului Miron Cristea:
„Nu-l putem uita pe Miron Cristea, întâiul Patriarh al României, primul dintre cei care i-au acordat lui Eminescu o lucrare care a rămas deschizătoare de drum, el, folosind cele mai frumoase cuvinte, atunci când l-a elogiat pe Eminescu”.
Totodată, ierarhul a subliniat legăturile poetului cu mediul bisericesc și familia sa, evocând originea aproape monahală a acestuia:
„Au fost și atâția alți oameni ai Bisericii, au fost rudeniile sale, întrucât provenea dintr-o familie aproape monahală, cu vreo șapte sau opt rudenii apropiate, unchi și mătuși, verișoare și așa mai departe, rudenii apropiate, îndeosebi dinspre mamă”, a explicat Preasfinția Sa.
Un geniu modest, rămas nemuritor
Episcopul-vicar a evidențiat și mărturiile celor care l-au cunoscut pe Mihai Eminescu, care l-au descris drept un om modest, dincolo de genialitatea sa recunoscută:
„Aceste amintiri ne fac să înțelegem că unii oameni rămân nemuritori dincolo de trecerea timpului”.
În același context, Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul a amintit contribuția lui Teodor V. Ștefanelli și a altor poeți la păstrarea vie a memoriei eminesciene:
„Ștefanelli a reușit să vorbească despre întâlnirea de la Putna ca despre un eveniment pentru care Eminescu s-a străduit cel puțin trei ani cu alți oameni luminați ai națiunii române de atunci. Dar cuvintele lui Ștefanelli ne spun că Eminescu n-a dorit să fie în fruntea comitetului organizator de la Putna, n-a dorit să se afirme înaintea altora, dar a contribuit cel mai mult”.
Slujba Parastasului a fost precedată de Sfânta Liturghie, oficiată de un sobor de preoți la Capela Cimitirului Bellu.
Ziua Culturii Naționale și moștenirea eminesciană
Ziua Culturii Naționale este marcată anual la data de 15 ianuarie, ziua de naștere a poetului național Mihai Eminescu. Poet, prozator, dramaturg și publicist, Mihai Eminescu s-a născut la 15 ianuarie 1850, la Botoșani sau Ipotești.
A fost membru activ al societății Junimea și redactor al ziarului Timpul. A debutat literar la vârsta de 16 ani, iar la 19 ani a plecat la Viena pentru a-și continua studiile. Prietenia sa cu Ion Creangă rămâne una dintre cele mai frumoase și statornice legături din istoria literaturii române.
Prin opera și personalitatea sa, Mihai Eminescu continuă să fie un reper fundamental al culturii române și un simbol al identității naționale.
