Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a participat joi, 20 august 2026, la o slujbă oficiată în Catedrala Arhanghelului din Kremlinul de la Moscova, la moaștele cneazului Dmitri Donskoi, deschise în această vară în timpul unor lucrări de restaurare.
Potrivit informațiilor publicate de Patriarhia Moscovei, liderul de la Kremlin a vizitat mormântul cneazului și a participat la un molitfelnic oficiat, cu binecuvântarea Patriarhului Kirill al Moscovei și al Întregii Rusii, de mitropolitul Pavel de Krutițk și Kolomna, locțiitor patriarhal al Mitropoliei Moscovei.
În timpul vizitei, Putin a fost însoțit de reprezentantul prezidențial în Districtul Federal Central, Igor Șciogolev, adjunctul acestuia, Aleksei Eremin, precum și de specialiști din cadrul Muzeelor Kremlinului și al Academiei Ruse de Științe.
Putin: „O descoperire uimitoare, unică”
Vicepreședintele Academiei Ruse de Științe și directorul Institutului de Arheologie, academicianul Nikolai Makarov, i-a prezentat președintelui rus informații despre starea rămășițelor și despre cercetările efectuate asupra mormântului.
Potrivit acestuia, specialiștii au realizat o ortofotografie de mare precizie a sitului funerar și au prelevat particule pentru analize de laborator. Makarov a precizat că investigațiile nu necesită prelevarea unor cantități importante de material, fiind suficiente „literalmente câteva particule”.
„O descoperire uimitoare, unică… Nu face decât să consolideze toate fundamentele cele mai importante ale istoriei noastre”, a declarat Vladimir Putin.
La finalul slujbei, mitropolitul Pavel i-a adresat liderului rus urări de sănătate și a invocat ajutorul lui Dumnezeu în exercitarea atribuțiilor sale.
„Vă dorim multă sănătate, tărie sufletească și ajutorul lui Dumnezeu în responsabilitățile dumneavoastră de stat”, i-a spus ierarhul lui Vladimir Putin.
Mormântul a fost deschis în timpul lucrărilor de restaurare
Accesul la rămășițele atribuite cneazului Dmitri Donskoi a fost deschis în iulie 2026, în contextul unor intervenții de restaurare în Catedrala Arhanghelului. Lucrările au devenit necesare după tasarea dalelor pardoselii și apariția riscului de deteriorare a monumentelor funerare ridicate deasupra mormintelor marilor cneji.
Cercetările arheologice au fost efectuate cu binecuvântarea Patriarhului Kirill. După îndepărtarea zidăriei de cărămidă a criptei, specialiștii au identificat trei sarcofage din piatră albă, atribuite lui Dmitri Ivanovici Donskoi, marelui cneaz Ivan al II-lea Ivanovici, supranumit „cel Roșu”, și cneazului Dmitri Ivanovici Jilka de Uglici.
Potrivit Patriarhiei Moscovei, rămășițele atribuite lui Dmitri Donskoi s-au păstrat aproape integral, cu excepția osului călcâiului stâng. Patriarhul Kirill a binecuvântat ca mai multe fragmente să fie așezate în racle, pentru a putea fi ulterior venerate de credincioși.
După încheierea lucrărilor de restaurare și consolidare, sarcofagul urmează să fie închis, iar cripta readusă la configurația anterioară.
Cine a fost Dmitri Donskoi
Dmitri Ivanovici Donskoi (1350–1389), mare cneaz al Moscovei și Vladimirului, ocupă un loc central în narațiunea istorică rusă. Numele său este asociat în special cu bătălia de la Kulikovo din 1380, în care forțele conduse de el au învins armata lui Mamai, unul dintre conducătorii Hoardei de Aur.
În tradiția istoriografică rusă, victoria de la Kulikovo a dobândit ulterior o puternică semnificație simbolică, fiind prezentată drept un moment important în consolidarea autorității Moscovei și în procesul îndelungat de desprindere a principatelor ruse de dominația Hoardei.
Dmitri Donskoi a fost canonizat de Biserica Ortodoxă Rusă în 1988.
Prezența lui Vladimir Putin la moaștele cneazului are astfel și o dimensiune simbolică, dincolo de caracterul religios al ceremoniei. Kremlinul a recurs frecvent la figuri și episoade ale istoriei medievale ruse pentru a susține discursul despre continuitatea statului, unitatea națională și rolul istoric al Rusiei. Chiar declarația lui Putin despre descoperirea care „consolidează” fundamentele istoriei ruse înscrie evenimentul într-un asemenea registru identitar.
În același timp, participarea președintelui rus la slujba oficiată cu binecuvântarea Patriarhului Kirill ilustrează din nou apropierea instituțională și simbolică dintre Kremlin și conducerea Bisericii Ortodoxe Ruse, devenită deosebit de vizibilă în discursul public al ultimilor ani.
