Stavrofora Ierusalim Aghibu, proinstareța Mănăstirii Râmeț, a trecut astăzi la Domnul, la vârsta de 88 de ani. Stareță a străvechiului așezământ monahal din județul Alba timp de 42 de ani, Maica Ierusalima a contribuit decisiv, alături de Sfântul Cuvios Dometie cel Milostiv, la renașterea Mănăstirii de pe Valea Geoagiului.
Născută în data de 23 noiembrie 1936, în localitatea Pianu de Sus, L-a urmat pe Hristos încă de mică, avându-i drept modele, mai întâi, pe Sfântul Părinte Arsenie Boca, iar apoi pe „apostolul moților”, Sfântul Părinte Dometie Manolache.
„Eram ucenica lor. Plecam fără voia părinților de acasă. Știau toată situația. Tata mă bătea mereu că mi-or stricat călugării capul. S-o dus la Prislop la părintele, iar părintele a spus: «Măi, las-o, nu o mai bate, mă, că ți-o ia Dumnezeu, să știi. Ea are drumul ei și las-o să știe Dumnezeu pentru ce».”
La începutul anilor ’50, stavrofora Ierusalimă a fost primită în obștea Mănăstirii Rătești, loc în care a urmat cursurile școlii monahale și unde a avut mai multe ascultări.
„Acolo am învățat rânduiala la biserică. Notele… notele, de fapt, ne-a învățat părintele Dometie. Cucuzele, zicea părintele Arsenie. Hai, că am crescut în duhul lor, lângă ei. La ele am învățat să țesem covoarele, rânduiala bisericii.
Pe mine m-a luat maica stareța, ucenica ei. Era foarte severă, dar și eu eram o fire foarte severă, aspră din fire. No, dar am ținut ce ne-nvăța părintele Arsenie. A pus, propriu-zis, la temelia mea. Părintele Arsenie este și a fost, și după, părintele Dometie, la fel.”
La Râmeț, Maica Ierusalimă a ajuns în anul 1956. Un an mai târziu a fost tunsă în monahism de Sfântul Cuvios Dometie cel Milostiv. Cele aproape 40 de monahii din obște au fost nevoite, însă, la finele anului 1959, să părăsească mănăstirea, iar așezământul rămâne pustiu timp de 10 ani.
Deși autoritățile comuniste supravegheau atent fiecare mișcare, Râmețul redevine, treptat, unul dintre cele mai importante centre de spiritualitate și cultură, odată cu înființarea în mănăstire a unei secții de covoare, cu angajamentul că aici vor putea lucra și fetele localnicilor.
„Noi când am venit, entuziasmate așa și cu duhul părintelui Arsenie și al părintelui Dometie, eram, cum să vă spun, foarte pietroase, neînfricate. Nu ne era frică de greu. N-am făcut nimica fără aprobarea părintelui Dometie. El era duhovnicul nostru și el cu mine se înțelegea greu… și tot eu îl duceam. Eram foarte… vezi? eram realistă. Eu am fost mai mult bărbat decât femeie și am fost foarte apropiată și deschisă. Și atunci am câștigat obștea toată de partea noastră și pe părintele.
Noi am luat moațele astea, tot tineretul de-aicea din împrejurimi, nu numai aicea, dar tot ce ținea apusenii. Și le-am învățat la covoare. Lucram pentru 21 de țări, export. Le-am învățat, le-am angajat. Deci am adus o contribuție socială pentru moții de-aicea. Lucram, maică, pentru 21 de țări lucram. Și am învățat maicile, mocăncele, și el (părintele) a rămas aici cu noi. A rămas la mănăstire. Noi am adus un aport social pentru moți, toată țara moților, cum scrie la carte.”
Stavrofora Ierusalimă Aghibu a construit, sub îndrumarea Sfântului Cuvios Dometie cel Milostiv și cu ajutorul întregului sobor de maici, mai multe clădiri administrative. Cea mai importantă lucrare a fost edificarea bisericii cu hramul Sfinții Apostoli Petru și Pavel.
„Am 21 de operații. Eu am fost ușa de bătaie, dar am rezistat. A fost puterea asta… Am simțit pe Dumnezeu și pe Maica Domnului și am simțit mâna părintelui Arsenie și a părintelui Dometie.”
Conform Arhiepiscopiei Alba Iuliei, la data de 14 mai 2014, după o lungă şi rodnică perioadă de împlinire a ascultării de stareţă a Mănăstirii Râmeţ (42 de ani), a predat această ascultare la vârsta de 78 de ani. S-a retras în liniștea chiliei, spre a continua rugăciunea cu smerenie și lacrimi înaintea Marelui Arhiereu.
În dimineața zilei de 15 noiembrie 2025, în urma unei îndelungate suferințe, stavrofora Ierusalima Ghibu a fost chemată la cele veșnice, spre a locui în Împărăția lui Dumnezeu.
Slujba înmormântării stavroforei Ierusalim Aghibu va avea loc luni, 17 noiembrie, la Mănăstirea Râmeț.
