Un moment neobișnuit în Parlamentul European a atras atenția presei și opiniei publice: ministrul de externe al Republicii Moldova, Mihai Popșoi, i-a răspuns în limba engleză europarlamentarului român Șerban Dimitrie Sturdza, care îl întrebase în limba română despre întârzierea ratificării Cartei Europene a Limbilor Regionale sau Minoritare. Incidentul s-a petrecut în cadrul unei dezbateri oficiale la Bruxelles, iar momentul este cu atât mai bizar cu cât limba oficială a Republicii Moldova este chiar limba română.
Întrebarea adresată în limba română
Europarlamentarul român a ridicat problema lipsei de acțiune din partea Chișinăului:
„Având în vedere faptul că limba română este limba oficială a Republicii Moldova, de ce, în pofida acestui cadru juridic clar, Republica Moldova nu a ratificat nici până astăzi, după 20 de ani, Carta Europeană a Limbilor Regionale sau Minoritare?
În lipsa unei asemenea ratificări, limba rusă continuă să fie promovată, în mod eronat, ca limbă de comunicare interetnică, ceea ce perpetuează confuzia și poate genera dezechilibre în raport cu alte comunități etnice, care ar putea beneficia, la rândul lor, de recunoaștere cultural-lingvistică.
Care sunt obstacolele practice, tehnice, politice sau instituționale care împiedică această ratificare? Și când credeți că Republica Moldova va face acest pas firesc, natural, către alinierea cu standardele Consiliului Europei?”, a întrebat Sturdza.
Răspunsul în engleză
Într-un gest surprinzător, Mihai Popșoi a ales să răspundă în limba engleză, invocând lipsa fondurilor și a capacității administrative pentru implementarea Cartei:
„Este nevoie de finanțare. Dacă vom avea mai multe resurse, vom putea implementa acest lucru, pentru că este necesară o investiție financiară certă. Din perspectiva economiștilor noștri, aceasta rămâne o problemă.”
Ministrul moldovean a adăugat că autoritățile de la Chișinău își doresc să sprijine comunitățile ucraineană, bulgară și găgăuză în demersurile lor educaționale și culturale.
Un gest simbolic cu ecouri politice
Alegerea de a vorbi în limba engleză, când fusese întrebat în limba română de un europarlamentar român, a fost percepută de mulți drept o evitare a simbolismului național și o ezitare de a asuma pe deplin statutul limbii române ca limbă unică oficială a Republicii Moldova.
Potrivit standardelor Consiliului Europei, o limbă regională sau minoritară capătă recunoaștere oficială într-o localitate dacă este vorbită de cel puțin 20% din populație. Astfel, după ratificare, Guvernul Republicii Moldova ar trebui să aprobe lista limbilor eligibile (ucraineană, găgăuză, bulgară, rusă) și lista localităților în care acestea ating pragul legal.
În practică, acest lucru ar limita statutul limbii ruse la câteva localități, în special cele locuite de lipoveni. De exemplu, în Chișinău, rușii nu trec de pragul de 20%, iar în regiunea transnistreană, în 56 din cele 71 de primării, etnicii români sunt majoritari. Prin urmare, ratificarea Cartei ar contribui la clarificarea situației lingvistice și la consolidarea statutului limbii române ca unică limbă oficială a statului.
Carta Europeană a Limbilor Regionale sau Minoritare a fost semnată de Republica Moldova pe 11 iulie 2002, dar procesul de ratificare a fost tergiversat de mai bine de două decenii.
