Într-o mărturisire plină de profunzime și înțelepciune, Preasfințitul Părinte Macarie, episcopul Europei de Nord, a explicat de ce participarea la dumnezeiasca Liturghie este esențială pentru orice credincios. Pornind de la întrebările unui creștin care se considera „mai nepăsător”, PS Macarie a subliniat importanța comuniunii reale cu Hristos și a Liturghiei în viața fiecărui om.
”Trebuie să fim cu toții în liturghia euharistică, lângă Domnul. În străinătate, în Scandinavia, am fost întrebat de către un credincios mai nepăsător:
„De ce ar trebui eu să vin la dumnezeiasca Liturghie în fiecare duminică și sărbătoare?”
Și i-am spus:
„Dragul meu, iată, cu cât efort săvârșim dumnezeiasca liturghie aici, pe marea străinătății. Acasă, este mult mai ușor. La tot pasul este un lăcaș de închinare; în fiecare așezare este un lăcaș de închinare. Însă noi, iată, am semănat altare din loc în loc, iar aici sunt mulți mai râvnitori decât frăția ta, care parcurg sute de kilometri pentru a participa la dumnezeiasca liturghie.”
El a întrebat din nou:
„Dar de ce să vin la Liturghie? Eu sunt mult mai aproape de biserică. De ce să vin la Liturghie dacă mă pot ruga lui Dumnezeu oriunde? Dumnezeu este pretutindeni. Așa este, părinte?”
I-am răspuns:
”Da, Dumnezeu este pretutindeni. Unul dintre atributele Sale este ubicuitatea, omniprezența. Este pretutindeni.”
”Dar dacă este pretutindeni, părinte, de ce să mai vin în lăcașul de închinare, să mă rog acolo, la Sfânta Liturghie, când mă pot ruga lui Dumnezeu oriunde mă aflu? El e cu mine, și eu sunt cu El, mă pot ruga și pot fi în comuniune cu El pretutindeni.”
I-am spus atunci:
„Dragul meu, ești departe de soție și de copii aici, nu?”
„Da, da, părinte.”
„Cum comunici cu ei?”
„Păi, prin toate mijloacele acestea de socializare sofisticate. Îi privesc pe tabletă neîncetat, sunt permanent în legătură cu dânșii.”
„Și îți alini de plin dorul de ei?”
„Nu, părinte.”
„Când îți potolești dorul de soție și de copii?”
„Atunci când sunt lângă ei, în carne și oase.”
„Așa, frate, și în comuniunea noastră cu Domnul. Suntem în rugăciune cu El pretutindeni, dar lângă El concret suntem doar la dumnezeiasca liturghie. Doar la dumnezeiasca liturghie, Hristos este în chip real, în chip concret lângă noi, iar noi suntem lângă El. Este carne și oase. El însuși ni se oferă pentru a ne umple de El, pentru a deveni purtători de Hristos, hristofori.
Dacă Îl iubești cu adevărat, trebuie să-ți dovedești iubirea față de El și să fii cu El la dumnezeiasca Liturghie – El lângă tine și tu lângă El.”