În Duminica a 28-a după Rusalii, 15 decembrie, Biserica noastră a făcut pomenirea Sfinților Strămoși după trup ai Mântuitorului. Cu acest prilej, în mijlocul iubitorilor de Dumnezeu, credincioși și pelerini, care au participat la rânduielile oficiate în Catedrala Patriarhală, a poposit Preasfințitul Părinte Paisie Sinaitul, Episcop-vicar patriarhal, care a săvârșit Sfânta Liturghie înconjurat de soborul de preoți și diaconi ai sfântului lăcaș.
„Evanghelia duminicii de astăzi, a doua înaintea marelui praznic al Nașterii Domnului, descrie o astfel de cină făcută, spune Evanghelia, de un om oarecare, dar care îl simbolizează pe Dumnezeu. El este omul oarecare nenumit în Evanghelie. Și face această cină la care cheamă inițial pe cei aleși ai săi, pe invitații săi apropiați.
Trei dintre acești aleși sunt invitați personal, direct, dar vedem că refuză această chemare. Primul motiv de refuz este posesia bunurilor, acumularea de bunuri. Fiecare este atras de locul unde se află comoara sa. De aceea a spus: Acolo unde este comoara voastră, acolo va fi și inima voastră.
Al doilea motiv de refuz este comerțul, negustoria, câștigul. Nu contează obiectul vândut sau cumpărat. În cazul Evangheliei de astăzi sunt cele cinci perechi de boi.
Al treilea motiv invocat de cei care refuză invitația la cină din Evanghelia de astăzi este chiar o persoană, soția. Atunci când soția sau soțul devin impedimente pentru a răspunde chemării Lui Dumnezeu, atunci este o problemă. Pentru că spune Hristos: Dacă cineva iubește pe tatăl său, pe mama sa, pe soțul său, pe soția sa, pe copiii săi mai mult decât pe Mine, acela nu este vrednic de Mine.
Cu aceștia, cu acești săraci, cu acești orbi și șchiopi începe marele ospăț al gazdei, care este de fapt marele ospăț al Domnului istoriei, marele ospăț al lui Dumnezeu
Sfinții Părinți ai Bisericii au interpretat această parabolă din două perspective: una istorică, iar cealaltă duhovnicească.
Erminia istorică îi identifică pe cei aleși, primii chemați, primii poftiți la cină, îi identifică cu poporul lui Israel, care a refuzat chemarea la cina Lui Hristos. Nu L-au recunoscut pe Hristos ca fiind Fiul lui Dumnezeu. Însă aici este nevoie de o corectură esențială, pentru că prorocii Vechiului Testament, apostolii, ucenicii, ucenițele lui Hristos, cu toții au fost evrei
Nu întreg poporul Israel nu L-a primit pe Hristos Domnul. Nu întreg poporul Israel nu L-a recunoscut ca fiind Fiul lui Dumnezeu. Dovadă este și duminica de astăzi, care este numită în calendar Duminica Sfinților Strămoși ai Domnului Hristos. Și sunt pomeniți toți iudeii care au fost rânduiți de Dumnezeu să pregătească lumea pentru venirea lui Iisus în istorie. Toți drepții și toți prorocii Vechiului Testament tânjeau după împlinirea acestei prorocii, după venirea în lume a lui Mesia.
Iudeii se aflau sub stăpânire romană atunci și așteptau un izbăvitor politic mai mult din cauza situației în care se aflau de stăpânire străină, politică. Nu așteptau neapărat un Mesia, cum le preziseseră toți prorocii, un Mesia care să le spună că împărăția lui Dumnezeu este înlăuntrul lor, că este o împărăție ascunsă, tainică, care se poate manifesta și în robie, în încercare, în jertfă și chiar în moarte.
Sfântul Apostol Pavel este cel care a predicat această Evanghelie mai departe, spunându-le iudeilor care nu au primit-o, că împărăția aceasta s-a luat de la ei și s-a dat altora, celor care, până atunci, erau mult mai departe față de Dumnezeu. S-a dat celor care nu cunoșteau încă monoteismul, adică nu credeau într-un singur Dumnezeu, așa cum credea poporul ales. S-a dat chiar închinătorilor la idoli. Aceștia sunt șchiopii și orbii din parabola de astăzi.
Chemarea celor dintâi, chemarea aleșilor dintâi, dar și a celor mai de pe urmă, este de fapt chemarea lui Dumnezeu adresată întregii lumi de a sta la masa Lui spirituală, duhovnicească, la bucuria și comuniunea aceasta împărtășită de prezența lui Hristos.
Această chemare, cum vedem, nu a găsit consens în Evanghelia de astăzi, așa cum nu găsește consens nici în lumea de astăzi în totalitate. Un Dumnezeu care își împărtășește slava și bucuria Sa întregii lumi, un Dumnezeu care, vedem, că a pus atâta frumusețe în creația Sa, îl așteaptă pe om să participe la această minune a comuniunii, a ființării existenței.
Oricine rămâne în afara invitației lui Hristos, deschide istoria unei noi închinări la idol, a lipsei de sens și a robiei, pentru că fără Dumnezeu comuniunea noastră nu există, ci este doar robie și durere.
Cei săraci, cei neputincioși, cei șchiopi, cei orbi din parabolă sunt toți cei care am răspuns, într-un fel sau altul, la chemarea lui Dumnezeu. Bolile sau neputințele acestea care sunt descrise ca neputințe ale firii omenești, le avem cu toții, cu toții avem neputințe și acestea ne transformă pe noi, duhovnicește, pe fiecare dintre noi, în orbi, în șchiopi care uneori, din cauza orbirii noastre, nu putem vedea lucrarea Lui Dumnezeu în viața noastră.
Din cauza neputinței noastre nu putem merge să împlinim voia Lui Dumnezeu, însă, cu toate acestea ce anume remarcăm, dacă există măcar dorința de a-L asculta și de a-L urma pe Dumnezeu, acesta totuși ne primește la masa Lui, ne silește să intrăm la masa Lui.
Taina aceasta a chemării și a ospățului la masa lui Dumnezeu nu se rezumă doar la faptul că suntem poftiți la masa Lui, ci constă și în întoarcerea acestei vizite, pentru că noi am venit în casa Lui, vine și El și stă la masă cu noi, se naște în lume, se naște în inima noastră, dacă Îi deschidem și noi ușa, atunci când El vine și bate la ușă, și va sta și va intra și va sta la cină cu noi, așa cum spune Scriptura.
Să ne ajute Bunul Dumnezeu ca în această perioadă de pregătire pentru marea Sărbătoare a Nașterii Domnului să sporim și noi această grijă pentru mântuirea sufletelor noastre, să ne sfințim sufletele atât prin rugăciune, cât și prin Taina Sfintei Spovedanii și prin Taina Sfintei Împărtășanii la Cina Domnului care este arvuna Împărăției Cerurilor”, a spus Episcopul vicar patriarhal Paisie Sinaitul.
