Mănăstirea Comana, unul dintre cele mai importante monumente istorice și religioase din sudul României, atrage anual mii de pelerini și turiști dornici să descopere frumusețea și bogăția sa culturală. Situată în apropierea Deltei Neajlovului și a Parcului Natural Comana, această mănăstire fortificată este un simbol al istoriei și spiritualității românești.
Ctitorie voievodală și fortăreață spirituală
Mănăstirea Comana, cu o vechime de peste 500 de ani, a fost inițial ctitorită de Vlad Țepeș, domnitorul Țării Românești, fiind ridicată pe locul unei vechi biserici din secolul al XV-lea. Conform documentelor istorice, Vlad Țepeș a fost decapitat în proximitatea Bucureștilor, în pădurea de la Comana, iar tradiția spune că trupul său a fost îngropat în această mănăstire.
Pe parcursul secolelor, așezământul monahal a fost restaurat și întărit, devenind una dintre puținele mănăstiri fortificate din sudul țării. Sub grija regretatului arhitect Nicolae Vlădescu, mănăstirea a fost refăcută în detaliu, păstrându-și identitatea medievală și devenind un punct de referință al spiritualității ortodoxe.
Comori istorice și colecții muzeale
În prezent, Mănăstirea Comana adăpostește o colecție muzeală de o valoare inestimabilă. Starețul mănăstirii, părintele Mihail Muscariu, doctor în teologie și format atât în țară, cât și în străinătate, a depus eforturi considerabile pentru a recupera și pune în valoare obiectele de patrimoniu.
„Unele artefacte, până la redeschiderea mănăstirii de către vrednicul de pomenire Patriarh Teoctist, s-au aflat în galeria de artă medievală. Acum, acestea au fost readuse și sunt expuse într-un muzeu special amenajat,” a subliniat Preasfințitul Părinte Ambrozie, Episcopul Giurgiului.
Printre exponatele de mare valoare se numără jilțuri regale pe care au stat regele Ferdinand și regina Maria, dar și relicve descoperite in situ, care întăresc legătura mănăstirii cu istoria națională.
Un punct de atracție pentru pelerini și turiști
Mănăstirea Comana nu este doar un loc de reculegere spirituală, ci și un punct de atracție turistică majoră. Mulți dintre cei care vizitează Parcul Natural Național Comana, cu a sa deltă impresionantă și faună bogată, ajung inevitabil și la mănăstire, atrași de povestea sa și de atmosfera de liniște pe care o oferă.
”O, Doamne, câte lucruri nu sunt de văzut! Este, cum spunea foarte frumos un istoric de artă, „nava amiral a Episcopiei noastre”. Este una dintre puținele mănăstiri fortificate din sudul țării, restaurată prin grija regretatului arhitect Nicolae Vlădescu, care a fost și consilier patriarhal, sfetnic apropiat al Patriarhului actual și care ne-a secundat în fiecare clipă în restaurarea acestui monument reprezentativ.
Au fost și sunt în continuare zbaterile starețului, care este un om foarte pregătit, doctor Mihail Muscariu, format în țară și în străinătate, îndrumat de academicianul Mihail Diaconescu și de profesorul Radu Vergati, care s-a ocupat cu precădere de zona aceasta a Mironeștiului, a coanei lui Radu Șerban, devenit mai târziu, din boier, domn al Țării Românești.
Primul ctitor aici este mult mai vechi – este însuși Vlad Țepeș, care a fost decapitat în luptele cu Basarab Laiotă, în proximitatea Bucureștilor, în pădurea seculară de la Comana. Capul său, după rânduială, a fost dus ca dovadă la Constantinopol.
Sigur că cei mai mari arheologi în momentul de față, Lia și Adrian Bătrâna, care au lucrat pe monumente medievale, încă trăiesc și dau mărturie. La Probota, la Mănăstirea Bogdana, bunăoară, când au deschis, în plină perioadă comunistă, șantierul arheologic, au găsit în pavimentele bisericii foarte multe artefacte și chiar un trup decapitat, despre care Radu Vergati și alți istorici – el fiind director la Institutul Național de Istorie Nicolae Iorga din Capitală – spun că, după însemne, ar putea fi al lui Vlad Țepeș.
Acum, nu îl revendicăm noi, pentru că la Snagov se spune că ar fi fost îngropat, dar dovezile arată că acolo au fost găsite altfel de oseminte.
Așadar, foarte multe obiecte care, inițial, până când mănăstirea a fost redeschisă de către vrednicul de pomenire Patriarh Teoctist, s-au aflat în galeria de artă medievală. Unele au fost redobândite, puse în valoare, iar starețul, om de o vrednicie și de o dibăcie aparte, adună obiecte de peste tot, aleargă, știe să organizeze, iar acestea sunt amenajate într-un muzeu.
O, da! Este o colecție muzeală! Chiar printre artefactele pe care le are acolo, găsite in situ, se află foarte multe lucruri de valoare. Are și jilțuri regale, pe care au stat – pentru că îi pomenim acum – regele Ferdinand și regina Maria. Deține în sala tronului, gândită și amenajată de regretatul profesor Nicolae Vlădescu, un jilț regal.
Vedeți, așa începe povestea: vin pentru zona Parcului Natural Național Comana, o zonă de divertisment, cu o deltă vastă, un habitat în care păsările s-au naturalizat. Merg la Adventure Park, fac echitație – căci este o modă acum, nu-i așa? – și, din această poveste naturală frumoasă, ajung în pădure și văd locul unde, conform istoriei și tradiției, se crede că a fost decapitat Vlad Țepeș.”, a spus, la Trinitas TV, PS Ambrozie.
