Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a rostit duminică, 26 aprilie 2026, în Duminica Femeii Creștine, a treia după Sfintele Paști, un cuvânt de învățătură în Paraclisul „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din cadrul Reședinței Patriarhale.
Femeile mironosițe, modele de curaj și evlavie
Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a subliniat că femeile mironosițe sunt modele de curaj, credință și evlavie în Biserică, deoarece au mers dis-de-dimineață la mormântul Mântuitorului, înfruntând teama și primejdia.
„Evlavia și prețuirea femeilor mironosițe față de Iisus s-au arătat mai ales în curajul lor de a merge dis-de-dimineață la mormântul lui Iisus”, a spus Patriarhul României.
Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române a arătat că femeile mironosițe au fost primele ființe umane care au primit de la îngeri vestea Învierii Domnului și care L-au întâlnit pe Hristos Cel Înviat.
„Apostoli către apostoli”
Patriarhul Daniel a explicat că femeile mironosițe au devenit „apostoli către apostoli”, fiind trimise să vestească ucenicilor adevărul Învierii.
„Îngerul le-a binevestit lor, iar ele au binevestit ucenicilor lui Iisus Hristos adevărul și bucuria Învierii”, a arătat Preafericirea Sa.
Patriarhul a amintit că Sfinții Părinți ai Bisericii au evidențiat curajul femeilor mironosițe, în contrast cu teama ucenicilor, care stăteau încuiați „de frica iudeilor”.
Icoana femeilor credincioase din Biserică
În predica sa, Preafericitul Părinte Daniel a subliniat că femeile mironosițe sunt icoana femeilor credincioase din toate timpurile: mame, soții, fiice, monahii, surori de mănăstire, dar și femei care slujesc în familie, în Biserică și în societate.
„Femeile mironosițe reprezintă profetic, în același timp, pe mamele, soțiile și fetele din familie, dar și pe maicile și surorile din mănăstiri”, a spus Patriarhul României.
Preafericirea Sa a arătat că acestea reprezintă și „mulțimea de femei credincioase care veghează la căpătâiul bolnavilor în spitale”, profesoarele de religie, asistentele medicale și sociale, precum și femeile care lucrează în educație, cultură și în alte domenii de activitate.
Prima pomenire a Soborului Sfintelor Femei Românce
Patriarhul Daniel a amintit că, în această duminică, Biserica Ortodoxă Română face pentru prima dată pomenirea Soborului Sfintelor Femei Românce.
Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a aprobat, în 27 martie 2025, instituirea acestei sărbători, care va fi prăznuită anual în Duminica a treia după Paști, Duminica Mironosițelor.
„Felicităm pe toate femeile credincioase ale Bisericii noastre, dorindu-le sănătate și mântuire, pace și bucurie, întru mulți și binecuvântați ani”, a spus Preafericitul Părinte Daniel.
ADEVARULBISERICII.RO a transcris predica pe care Preafericitul Părinte Daniel a rostit-o duminică, 26 aprilie 2026, în Duminica Femeii Creștine, a 3-a după Sfintele Paști, în paraclisul Sfântul Mare Mucenic Gheorghe din cadrul Reședinței Patriarhale:
„În numele Tatălui, și al Fiului și al Sfântului Duh. Amin.
Hristos a înviat!
Preacuvioși, preacucernici părinți, preacuvioase maici, iubiți credincioși,
Astăzi, Biserica noastră serbează pomenirea Sfintelor Femei Mironosițe și, pentru prima dată, face pomenirea Soborului Sfintelor Femei Românce.
În esență, femeile mironosițe sunt modele de curaj, credință și evlavie în Biserică. Această duminică, a treia după Paști, a femeilor mironosițe și a Soborului Sfintelor Femei Românce ne arată în Evanghelia ei trei mari adevăruri privitoare la femeile mironosițe.
Primul: evlavia și prețuirea femeilor mironosițe față de Iisus s-au arătat mai ales în curajul lor de a merge dis-de-dimineață la mormântul lui Iisus.
Al doilea adevăr mare: femeile mironosițe au fost cele dintâi ființe umane care au auzit de la îngeri vestea Învierii lui Iisus și L-au întâlnit pe Iisus Cel înviat pe calea de la mormânt spre casă.
Al treilea adevăr: femeile mironosițe sunt modele de curaj, credință și evlavie în Biserică.
În duminica a treia după Paști, numită și Duminica Femeilor Mironosițe, prăznuim, potrivit Sinaxarului din Penticostar, pomenirea femeilor purtătoare de miruri de mare preț, care merg la mormânt să ungă trupul lui Iisus, dar, pe neașteptate, află de la îngeri că El a înviat, iar ele devin vestitoarele Învierii Sale din morți.
Tot în această duminică, spune Sinaxarul, se face pomenirea lui Iosif cel cu bun chip, cum s-a spus în română, sau de neam nobil, cum s-a tradus în alte biserici, și a lui Nicodim, care au fost martori activi ai îngropării Domnului nostru Iisus Hristos.
Sfintele femei mironosițe sunt dascăli ai Bisericii prin modul lor de a fi credincioase. Această duminică are o semnificație deosebită, pentru că ne arată că în Biserică învățăm credința vie în Iisus Hristos nu numai din învățătura Sfinților Apostoli, care este fundamentală pentru toți creștinii, ci o învățăm și din pilda vieții sfinților. De aceea, în Biserică, pe lângă Sfânta Evanghelie și scrierile Apostolilor, mai citim și viețile sfinților sau Sinaxarul.
Sfintele femei mironosițe din Evanghelie, scrise de Sfinții Marcu și Matei, sunt mari dascăli ai Bisericii, nu atât prin învățătura lor de credință, deoarece aceasta nu putea fi diferită de cea a Sfinților Apostoli, cât prin modul lor de a exprima starea lor de credință și curaj, de smerenie și prețuire față de Domnul Iisus Hristos, Cel răstignit și înviat din morți.
Sfinții Părinți ai Bisericii, precum Sfântul Ioan Gură de Aur, compară, prin contrast, curajul femeilor mironosițe cu teama prea mare a ucenicilor lui Iisus: „Ele au fost cele dintâi care L-au văzut pe Iisus înviat și că neamul femeiesc s-a bucurat cel dintâi de vederea acestor bunătăți. Neamul acesta femeiesc a arătat bărbăție: ucenicii au fugit, dar femeile au rămas. Ai văzut curajul femeilor? Ai văzut dragostea lor? Ai văzut măreția sufletului lor? Și în fața banilor, și în fața morții. Să imităm, dar, bărbaților, pe femei.”
Pe când ucenicii lui Iisus, viitorii apostoli, se aflau adunați și încuiați într-o casă de frica iudeilor, dis-de-dimineață, la revărsatul zorilor, Maria Magdalena, Maria, mama lui Iacob și a lui Iosie, numită și Maria lui Cleopa, și Salomeea au cumpărat uleiuri aromate și au mers la mormânt ca să ungă trupul lui Iisus, după tradiția iudeilor.
Evanghelia după Sfântul Marcu ne arată că, în sufletul acestor femei, iubirea sau prețuirea față de Hristos era mai tare decât teama de primejdie. Ele aveau un curaj deosebit, pe care, în dimineața Învierii lui Iisus, nu l-au avut ucenicii Săi.
Însă, mai târziu, după pogorârea Sfântului Duh, ucenicii lui Iisus au arătat iubirea lor jertfelnică față de El. Femeile au fost primele care L-au onorat pe Iisus Cel înviat, iar Apostolii au fost primii care au suferit pentru El.
Femeile au vărsat uleiuri aromate, Apostolii și-au vărsat sângele lor pentru El, după cum spune un tâlcuitor al Sfintei Evanghelii. Ungerea trupului mort cu uleiuri aromate simboliza, în tradiția iudaică, respectul sau cinstirea acestuia.
Mironosițele sunt femei credincioase care L-au admirat și L-au prețuit pe Domnul Iisus Hristos, iar unele dintre ele au văzut răstignirea Lui și au plâns pentru suferințele Lui. De aceea, cu multă duioșie și mult respect, dis-de-dimineață, în ziua întâi a săptămânii care urma după sâmbătă, au mers la mormântul lui Iisus ca să împlinească lucrarea începută de Iosif din Arimateea și Nicodim, vineri după-amiază, când aceștia au uns cu aloe și cu smirnă trupul lui Iisus înainte de înmormântare. Acum însă ele aduc mirul de mare preț pentru a cinsti după cuviință pe Iisus, Domnul Cel îngropat, după obiceiul iudeilor.
În dimineața Învierii lui Iisus Hristos, femeile mironosițe au fost cele mai curajoase ființe umane dintre toți oamenii care L-au cunoscut pe Iisus. Dis-de-dimineață, înfruntând întunericul și teama că li se poate întâmpla ceva neprevăzut, pentru că mormântul fusese sigilat și păzit de către ostașii romani, se întrebau între ele: „Cine ne va prăvăli piatra de pe mormânt?” Piatra fiind mare și grea, întrebarea lor era firească.
Dar Evanghelia după Sfântul Evanghelist Marcu ne spune că, îndată ce și-au exprimat această grijă, ridicându-și privirea spre locul unde se afla mormântul, au văzut piatra răsturnată. Pentru că nu era acolo niciun bărbat puternic ca să le dea o mână de ajutor, pentru curajul și pentru prețuirea lor față de Iisus, un înger al lui Dumnezeu a coborât din cer și a răsturnat piatra de la ușa mormântului. A prăvălit-o nu ca să învieze Iisus, pentru că El înviase deja, nestricând pecețile mormântului, așa cum S-a născut din Fecioara Maria fără să strice fecioria ei, tot astfel, în seara zilei Învierii, a intrat prin ușile încuiate acolo unde erau adunați ucenicii, fără să le spargă. Deci îngerul a prăvălit piatra de pe mormântul Domnului Iisus Hristos, Care înviase deja din morți, pentru ca femeile mironosițe să poată vedea mormântul gol. În mod special pentru ele a fost prăvălită piatra.
Evanghelia după Sfântul Marcu ne spune că femeile mironosițe au intrat în mormântul în care fusese pus Iisus, iar acolo au întâlnit un înger, asemenea unui tânăr îmbrăcat în veșmânt alb, care le-a spus: „Căutați pe Iisus Nazarineanul, Cel răstignit? A înviat, nu este aici. Iată locul unde L-au pus. Dar mergeți și spuneți ucenicilor Lui și lui Petru că va merge în Galileea mai înainte de voi.”
Ele au ieșit din mormântul Domnului fiind cuprinse de teamă și de uimire, potrivit Evangheliei după Sfântul Marcu, și de aceea nu au spus nimănui nimic. Însă, Evanghelia după Sfântul Matei ne spune că, pe când mergeau ele de la mormânt spre casă, Iisus Cel înviat din morți le-a întâmpinat și le-a zis: „Bucurați-vă! Nu vă temeți.”
Astfel, evlavia și prețuirea lor, curajul și credința lor au fost răsplătite cu bucuria de a se întâlni cu Însuși Domnul Iisus Hristos Cel înviat din morți. Prin urmare, această întâlnire a femeilor mironosițe cu Domnul Iisus Hristos Cel înviat din morți a confirmat ceea ce îngerul le-a spus, și anume: „A înviat, nu este aici.”
Sfântul Evanghelist Matei spune că, pe când mergeau ele să vestească ucenicilor că Iisus a înviat, iată, Însuși Iisus Cel înviat le-a întâmpinat, zicând: „Bucurați-vă!”, iar ele, apropiindu-se, au cuprins picioarele Lui și s-au închinat. Atunci Iisus le-a zis: „Nu vă temeți.”
Femeile mironosițe sunt apostoli către apostoli, adică trimise de îngeri către cei ce vor fi trimiși de Hristos să predice Evanghelia Sa. Atât prin atitudinea lor plină de evlavie și respect, de prețuire și dragoste pentru Hristos, cât și prin faptul că au crezut în Învierea Lui fără îndoială, fără a mai pune vreo întrebare îngerului, femeile mironosițe au devenit apostoli către apostoli sau apostoli ai apostolilor, după cum le-a numit Sfântul Ipolit Romanul: „Este o bună mărturie pe care ne-o arată femeile care au devenit apostoli ai apostolilor, trimise fiind de către Hristos, ele, cărora îngerii le-au spus mai înainte: „Duceți-vă și spuneți ucenicilor. El va merge în Galileea înainte de voi, acolo Îl veți vedea.” Pentru că femeile au devenit astfel apostoli și să vindece prin ascultarea lor căderea Evei, celei dintâi, celei vechi.”
De vreme ce femeia a îndemnat, Eva, pe Adam la neascultare de Dumnezeu, aici vedem că ele au fost cele dintâi care au primit vestea Învierii lui Hristos și au mers la ucenici să vestească Învierea și să vindece, spune Sfântul Ipolit Romanul, prin ascultarea lor, căderea Evei celei vechi.
Adică ele au fost trimise de îngeri către cei ce vor fi trimiși de Iisus Hristos să vestească în toată lumea Evanghelia Învierii, ca fiind temelia învierii de obște. Îngerul le-a binevestit lor, iar ele au binevestit ucenicilor lui Iisus Hristos adevărul și bucuria Învierii.
Femeile mironosițe sunt cele dintâi ființe umane care mărturisesc adevărul Învierii lui Hristos, iar modul în care Hristos Domnul le răsplătește evlavia și credința lor este minunat: El le dăruiește bucurie din bucuria Învierii Sale, întâmpinându-le pe cale și zicând: „Bucurați-vă, nu vă temeți.”
Ni se arată aici taina Bisericii lui Hristos. Femeile mironosițe au devenit icoana Bisericii vii și mărturisitoare. Pline de evlavie față de Hristos și pline de credință, Hristos Cel înviat din morți este prezent în mijlocul ei.
Deci, femeile mironosițe sunt pentru Biserică modele pentru toate femeile credincioase. Împreună cu Maica Domnului, ele sunt icoana tuturor femeilor credincioase din Biserică, femei care, de-a lungul istoriei, prin credința, curajul și jertfelnicia lor, au devenit adesea mucenițe sau martire, mărturisind cu prețul vieții lor pe Hristos Cel răstignit și înviat, sau au devenit cuvioase maici, monahii și surori în mănăstiri, ori bune mame creștine în familie, care au dat naștere copiilor și i-au crescut în dreapta credință, binevestind, prin evlavia, smerenia și hărnicia lor, în familie, în Biserică și în societate, credința lor în Hristos.
Cunoaștem numele unor femei mironosițe din Noul Testament, și anume: Maria Magdalena, Maria, mama lui Iacob și a lui Iosi, sau Iosie, numită și Maria lui Cleopa, Salomeea, soția lui Zevedeu, Ioana, soția lui Huza, dregător al regelui Irod, și Suzana. Iar Sinaxarul sărbătorii de astăzi le adaugă și pe Maria și Marta, surorile lui Lazăr, care L-au ajutat pe Mântuitorul și pe Sfinții Apostoli în lucrarea lor sfântă de propovăduire a Evangheliei. Ele i-au ajutat cu bani sau cu munca necesară pentru pregătirea meselor și hainelor, adesea în călătoriile pe care Domnul Iisus și ucenicii Săi le-au făcut în Țara Sfântă.
Ele au devenit icoana femeilor credincioase, care susțin financiar sau cu munca lor construcția de biserici, curățenia și împodobirea lăcașelor de cult, ajutorarea săracilor, a copiilor orfani, a bătrânilor, a bolnavilor. Deși în Evanghelie ele nu apar totdeauna în prim-plan, totuși Evanghelia le menționează. Ele, împreună cu Sfântul Ioan Evanghelistul, singurul dintre ucenicii lui Iisus care L-a urmat până la locul răstignirii, au văzut pătimirile și moartea Lui pe cruce.
De aceea, ele s-au învrednicit să fie primele persoane umane care L-au întâlnit pe Hristos Cel înviat, după cum primul dintre ucenicii care au ajuns la mormântul Domnului înviat din morți a fost Sfântul Ioan Evanghelistul, ucenicul iubit al Domnului.
Femeile mironosițe reprezintă, de asemenea, pe toate femeile credincioase, dar mai ales pe mamele creștine care, dis-de-dimineață, la revărsatul zorilor, merg la icoana Domnului Iisus Hristos și cer ajutor să prăvălească atâtea pietre grele ale vieții de pe inima sau sufletul lor.
Mai precis, ele reprezintă pe toate femeile care cer ajutorul lui Hristos pentru a putea crește copiii în credință, pentru a fi soții credincioase în familie și femei evlavioase în Biserică, pentru a fi purtătoare de valori ale credinței.
De fapt, uleiurile aromate de mare preț pe care femeile credincioase le aduc totdeauna lui Hristos sunt darurile sau valorile credinței în Hristos, bogăția spiritualității sau legăturii omului cu Dumnezeu, adică darurile Duhului Sfânt primite de oamenii credincioși ca arvună a bunătăților veșnice din Împărăția Preasfintei Treimi.
Femeile mironosițe reprezintă și pe acele femei din mănăstiri și schituri care au devenit, prin lacrimi de pocăință și prin multă rugăciune, prin nevoință și prin slujbe dis-de-dimineață în biserică, maici, monahii sau călugărițe, născătoare de virtuți sfinte ale credinței creștine: evlavia, smerenia, ascultarea, bunătatea inimii.
Așadar, ca femei credincioase, femeile mironosițe reprezintă profetic, în același timp, pe mamele, soțiile și fetele din familie, dar și pe maicile și surorile din mănăstiri. Mai mult, ele reprezintă și mulțimea de femei credincioase care veghează la căpătâiul bolnavilor în spitale, mulțimea profesoarelor de religie, mulțimea asistentelor medicale sau asistentelor sociale, mulțimea de femei care lucrează în instituții de educație și cultură și în multe alte domenii de activitate, purtând în sufletul lor și arătând în jurul lor lumina credinței și bucuria Învierii lui Hristos ca speranță a vieții în comuniune cu Dumnezeu și oamenii.
Să ne ajute Prea Milostivul Dumnezeu să învățăm de la femeile mironosițe curajul de a-L căuta pe Hristos și de a-L întâlni în rugăciune și de a-L mărturisi prin cuvinte și fapte bune, trăind bucuria întâlnirii cu El în fiecare duminică și sărbătoare în Biserica Sa.
Felicităm pe toate femeile credincioase ale Bisericii noastre, dorindu-le sănătate și mântuire, pace și bucurie, întru mulți și binecuvântați ani.
În 27 martie 2025, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a aprobat instituirea unei sărbători a Soborului Sfintelor Femei Românce, care să fie prăznuită în fiecare an în duminica a treia după Paști, a Mironosițelor. Sinaxarul acestei noi sărbători se află în Mineiul Sfinților Români, volumul VI.
Spre slava lui Dumnezeu și bucuria Bisericii. Amin.”
