„Nimeni nu mai luptă cu Ortodoxia, dar totuși nu e totul atât de bine cum ne-am dori”
Patriarhul Moscovei și al Întregii Rusii, Kirill, a vorbit recent despre pericolele nevăzute ale unei epoci de aparentă libertate religioasă, arătând că, deși Ortodoxia nu mai este persecutată în mod activ, credința poporului nu cunoaște un progres pe măsura posibilităților actuale.
„Oamenii din generațiile mai în vârstă își amintesc că politica țării noastre, a Uniunii Sovietice, era îndreptată spre eradicarea credinței, iar sume importante au fost investite în acest program. Totuși, nu au reușit nimic! Acum, nimeni nu mai luptă împotriva credinței ortodoxe, nimeni nu interzice copiilor să meargă la biserică, dar este oare totul atât de bine? A devenit întoarcerea către Ortodoxie la fel de generalizată ca în vremea Botezului Sfintei Rusii? Parcă nimeni nu persecută, nimeni nu împiedică, nimeni nu insultă, dar în ce privește întărirea credinței, nu totul este atât de bine cum ne-am dori.”
„Avem libertate deplină, dar credința nu se întărește pe măsură”
În opinia patriarhului, motivul pentru care credința nu înflorește pe măsura libertății de care se bucură credincioșii este obișnuința omului cu binele, un fenomen care poate adormi conștiința religioasă.
„De ce se întâmplă acest lucru? Asta pentru că omul are tendința de a se obișnui cu binele. Avem toate posibilitățile de a merge la biserică, de a ne ruga, de a educa copiii, tineretul. Desigur, se face foarte mult – mai mult decât ne-am fi putut imagina în ultimele decenii. Cu toate acestea, obișnuința cu binele este foarte periculoasă.”
Patriarhul Kirill a ilustrat acest adevăr cu un exemplu din viața de zi cu zi:
„Oamenii pot fi limitați în ceea ce privește locuința, resursele materiale, deseori îi invidiază pe vecini, dar când primesc chiar mai mult decât și-au dorit, se obișnuiesc rapid cu acel bine. Lucrul râvnit devine obișnuit, și adesea obișnuința cu binele are un efect foarte periculos asupra conștiinței, asupra voinței oamenilor, asupra filozofiei lor de viață, asupra modului lor de a gândi și trăi.”
„Nu trebuie să ne culcăm pe lauri: «Suflete, ai multe bunătăți, mănâncă, bea și veselește-te»”
Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Ruse a subliniat că vremurile pe care le trăiește poporul rus sunt fără precedent din punct de vedere al libertății religioase, însă tocmai această stare de bine poate genera decădere spirituală dacă nu este însoțită de recunoștință și râvnă duhovnicească.
„Trăim vremuri atât de favorabile, cum nu au mai existat în țara noastră mare timp de multe decenii. Despre așa ceva doar visam, iar acum totul s-a împlinit. Totuși, ferească-ne Dumnezeu să ne culcăm pe lauri, ferească-ne Dumnezeu să repetăm cuvintele omului neînțelept: «Suflete, mănâncă, bea și veselește-te, căci ai de toate» (cf. Luca 12,19).”
„Să nu tânjim după vremurile prigoanelor, ci să mulțumim cu credință și fapte bune”
Patriarhul Kirill a adăugat că nu se dorește în niciun caz idealizarea perioadelor de persecuție religioasă, ci asumarea responsabilă a libertății actuale.
„Aceasta nu înseamnă că trebuie să suspinăm după vremurile prigoanelor – ferească Dumnezeu – dar trebuie să-I mulțumim Domnului pentru fiecare zi trăită. Trebuie să-I mulțumim pentru pacea din patria noastră mare, să-I mulțumim pentru posibilitățile materiale care, treptat, cresc, astfel încât noțiunea de sărăcie dispare, iar în unele locuri a dispărut complet din viața poporului nostru.”
În final, patriarhul a lansat un apel clar la vigilență spirituală și fapte bune:
„Pentru multe trebuie să-I mulțumim Domnului, dar în primul rând această mulțumire trebuie însoțită de păstrarea râvnei noastre pentru Domnul, a credinței noastre, a dorinței și a disponibilității de a merge la bisericile lui Dumnezeu, de a face fapte bune. În niciun caz timpul favorabil nu trebuie să ducă la slăbirea credinței noastre, a simțirii noastre religioase.”
