Sculptura „Danaïde”, semnată de Constantin Brâncuși, cel mai important sculptor român al secolului XX și unul dintre pionierii artei moderne universale, a fost vândută la New York pentru suma record de 107.585.000 de dolari, în cadrul unei licitații organizate de casa Christie’s.
Evenimentul are loc într-un an cu profundă semnificație culturală pentru România, 2026 fiind declarat Anul Brâncuși, dedicat comemorării și promovării moștenirii artistului originar din Hobița Gorjului.
Lucrarea „Danaïde”, realizată în bronz aurit în jurul anului 1913, a devenit astfel a doua cea mai scumpă sculptură vândută vreodată la licitație.
Constantin Brâncuși a fost cântăreț de strană la bisericile Madona-Dudu și Obedeanu din Craiova, cântăreț de strană și dirijor de cor la biserica Mavrogheni din București, precum și cântăreț de strană la biserica română Sfinții Arhangheli din Paris, fiind un creștin ortodox practicant până la sfârșitul vieții sale.
Înainte de moartea sa, cu câteva zile, a cerut să se spovedească și să fie împărtășit de către episcopul Teofil Ionescu de la Paris.
La sfârșitul întâlnirii i-a spus: „Preasfințite, mor cu un dor neîmplinit. Mor cu dorul de a nu fi îngropat în patria mea natală.”
A murit, deci, cu acest dor, pentru că nu a avut sfârșitul vieții sale în România.
Interesul uriaș pentru opera lui Brâncuși readuce în atenție nu doar dimensiunea artistică a sculptorului, ci și rădăcinile sale spirituale și legătura profundă pe care acesta a avut-o cu Biserica Ortodoxă și cu universul religios românesc.
Brâncuși, cântăreț bisericesc în tinerețe
Puțini știu că, înainte de a deveni celebru la Paris și în marile galerii ale lumii, Constantin Brâncuși a fost cântăreț bisericesc și a crescut într-un mediu profund marcat de spiritualitatea ortodoxă.
Originar din satul Hobița, din județul Gorj, sculptorul a copilărit într-o lume în care biserica, troițele, icoanele și ritualurile religioase reprezentau centrul vieții comunitare.
Biografii artistului amintesc faptul că Brâncuși a participat activ la viața liturgică și a cunoscut îndeaproape muzica bisericească și spiritualitatea ortodoxă, experiențe care aveau să influențeze decisiv viziunea sa artistică.
Mai târziu, chiar și în atelierul său din Paris, sculptorul a păstrat o atmosferă austeră, aproape monahală, iar numeroși contemporani au remarcat preocuparea sa pentru dimensiunea spirituală a artei.
O operă inspirată de lumină și esență
Criticii de artă au observat în repetate rânduri că opera lui Brâncuși este profund spirituală, chiar dacă nu reproduce explicit teme religioase.
În cazul „Danaïde”, specialiștii citați de Christie’s au remarcat faptul că suprafața aurită a sculpturii evocă reflexii continue de lumină, iar figura pare să strălucească din interior, asemenea unei icoane.
Lucrarea, inspirată de tânăra artistă Margit Pogany, transformă chipul uman într-o succesiune de forme simple și armonioase, într-o căutare a esenței și a frumuseții absolute.
Brâncuși afirma adesea că:
„Nu forma exterioară este reală, ci esența lucrurilor.”
Această perspectivă a fost asociată frecvent de istorici ai artei cu influențele spiritualității răsăritene și ale tradiției ortodoxe românești.
„Simplitatea este complexitatea rezolvată”
„Danaïde” este singura variantă aurită dintre cele șase versiuni în bronz create de sculptor. Alte variante se află în mari muzee ale lumii, precum Centrul Georges Pompidou din Paris, Tate Londra sau Muzeul de Artă din Philadelphia.
Licitația a pornit de la 82 de milioane de dolari, iar lucrarea a fost adjudecată de un cumpărător anonim, după mai multe oferte succesive.
Noua sumă depășește precedentul record al lui Brâncuși, stabilit în 2018, când lucrarea „La jeune fille sophistiquée” s-a vândut pentru 71,2 milioane de dolari.
Constantin Brâncuși rămâne artistul român cu cea mai mare recunoaștere internațională, iar opera sa continuă să fie privită drept o punte între modernitatea artistică și spiritualitatea profundă a tradiției românești.
În repetate rânduri, sculptorul și-a exprimat crezul artistic prin formula devenită celebră:
„Simplitatea este complexitatea rezolvată.”
