Mănăstirea Pantocrator din localitatea Drăgănești-Vlașca, județul Teleorman, a devenit, în ultimii 3 ani de zile, drept cea mai frumoasă și căutată așezare monahală din sudul României.
Însă, deși a fost ridicată într-un timp foarte scurt, parte din secretele mănăstirii abia acum ies la iveală.
În 2011, doi tineri călugări, părinții Sebastian Serdaru și Serafim Baciu, au fost cei care au început ridicarea mănăstirii prin pregătirea terenului pentru construcția ansamblului monahal. Piatra de temelie a fost pusă pe 8 mai 2012, odată cu sărbătoarea Sfântului Ioan Evanghelistul, iar în decursul lunii iulie a aceluiași an, a fost oficiată prima Sfântă Liturghie, la hramul Sfintei Mironosițe Maria Magdalena, ocrotitoarea mănăstirii.
Proiectul a continuat să se dezvolte semnificativ, astfel că pe 1 decembrie 2012 a fost pusă piatra de temelie pentru biserica mare. Construcția a început în 2015, iar în 2021, biserica a fost sfințită în cadrul unei ceremonii impresionante, la care au participat 17 ierarhi din România și din străinătate. Cu această ocazie, mănăstirea a primit în dar moaștele Sfintei Maria Magdalena și ale Sfântului Mucenic Dimitrie Izvorâtorul de Mir, un moment de mare încărcătură duhovnicească pentru credincioșii prezenți.
Mănăstirea Pantocrator se distinge nu doar prin activitățile liturgice, ci și prin cele culturale și duhovnicești. De-a lungul anilor, a devenit un centru de pelerinaj și reculegere pentru mii de credincioși, oferind atât conferințe teologice, cât și ateliere de iconografie, cu un accent special pe educația religioasă a tinerilor. De asemenea, în fiecare vară, mănăstirea găzduiește un eveniment special, culesul lavandei din „Grădina Mironosiței”, un loc deosebit unde se cultivă lavandă pentru producerea de ulei esențial și apă de lavandă, în amintirea legăturii dintre Sfânta Maria Magdalena și parfumuri.
Construită pe locul unui fost spital abandonat, mănăstirea a renăscut, transformându-se într-un adevărat refugiu spiritual și într-un simbol al dedicării și credinței.
Arhimanditul Serafim Baciu, Vicar administrativ al Episcopiei Alexandriei și Teleormanului, și arhim. dr. Sebastian Serdaru, starețul Mănăstirii Pantocrator și exarhul mănăstirilor din Episcopia Alexandriei și Teleormanului, au făcut o serie de mărturisiri despre cum a apărut ideea ridicării acestei sfinte mănăstiri, într-un reportaj la TVR 1.
Povestea Mănăstirii Pantocrator începe în urmă cu 14 ani, atunci când pelerinajul în Sfântul Munte Athos și întâlnirea cu Sfânta Maria Magdalena, prin închinarea la moaștele ei de la Mănăstirea Simonos Petras, avea să schimbe definitiv viața a doi tineri teologi români.
Citește și: Fiii Mitropolitului Longhin Jar au fost eliberați, după ce fuseseră reținuți în mod forțat pentru mobilizare
Visul și viziunea lor de atunci de a construi în România o mănăstire în cinstea celei care L-a atins pe Mântuitorul Iisus Hristos în dimineața Învierii a devenit realitate
”În momentul acela, într-o discuție cu unul dintre părinții Mănăstirii Simonos Petras spunându-i și noi intenția noastră de a ne călugări și de a face un loc, zice: ”Puneți hram și luați-o de ocrotitoare pe Maria Magdalena și o să vedeți că singură își va face mănăstire”. Așa sa și întâmplat, să știți, pentru că mănăstirea Simonos Petras a trecut prin multe încercări a fost. A fost mistuită de flăcări, a fost aproape arsă din temelii. Singurul odor care sa păstrat permanent în mănăstirea Simonos Petras a fost tocmai mâna Sfintei Maria Magdalena și această mână a Sfintei Sfânta a fost cea care i-a ajutat pe călugări să reclădească de fiecare dată din temelii, din nou, mănăstirea.”, a spus Arhimanditul Serafim Baciu.
”Așa a apărut această mănăstire dedicată în primul rând Sfintei Maria Magdalena, ale cărei sfinte moaște avem aici în paraclis în prima biserică pe care am ridicat-o în 2012, împreună cu părintele Serafim, și apoi ușor, ușor au apărut și celelalte corpuri: chilii, trapeză, stăreția, biblioteca, iar din 2015 am început construcția bisericii celei mari, care este dedicată de asemenea duminici treia după Paște, când este serbată într-un mod special Sfânta Maria Magdalena, dar și Sfântul Ioan Evanghelistul, amândoi fiind Ucenicii cei iubiți ai Mântuitorului, cei care au stat lângă crucea Domnului și mai apoi cei care L-au văzut mai întâi la Înviere.”, a relatat arhim. dr. Sebastian Serdaru, starețul Mănăstirii Pantocrator și exarhul mănăstirilor din Episcopia Alexandriei și Teleormanului.
”În 2012, atunci când am venit aici pentru prima oară aici, am simțit că acesta este locul. Pe aceste locuri, la vremea respectivă, se află o ruină a unui spital construit în anii ’40, pentru veteranii de război, care ulterior a devenit și Maternitatea zonei, prin anii ‘ 70. După 1990 locul este de a dreptul lăsat în paragină până în 2011, când pentru prima oară am pășit aici, urmând ca în 2012 să luăm locul și să începem, iată, dintr-un spital pentru trup să ridicăm aici și un spital al trupului, dar și în primul rând un spital pentru sufletele tuturor oamenilor care vin aici și își caută alinarea sufletească.”, a adăugat părintele Serafim Baciu.
Mănăstirea Pantocrator a fost închinată Mântuitorului Iisus Hristos, dar a fost pusă și sub ocrotirea Sfintei Maria Magdalena, de la care se păstrează acum în lăcașul de cult, cel mai mare fragment din moaștele sale de la noi din țară.
”Este o minune pentru noi tot ceea ce s-a întâmplat aici în ultimii 12 ani, pentru faptul că atunci când părinții de la Simono Petras ne-au înțeles dorința, ne-au spus că e bine s-o luăm pe Sfânta Maria Magdalena ca ocrotitoare, pentru că spuneau: ”Este bine s-o luați ca ocrotitoare, pentru că Sfânta s-a văzut ca mare ajutătoare în construcții”. Noi am luat cumva de bun această povață, drept pentru care se vede. În toți anii aceștia, nu am stat locul deloc, ci Sfânta ne-a ajutat să ridicăm toată această mănăstire pe care o numim ”Grădina Mironosiței”, a mai spus starețul Sebastian Serdaru.
În afară de Mănăstirea Pantocrator din județul Telorman, în România mai există doar cinci biserici care o au ocrotitoare pe Sfânta Maria Magdalena. Este posibil ca motivul să fie o să dezbatere care există în teologia apuseană bazată pe o scriere a Sfântului Grigorie Teologul, în care acesta o consideră pe Maria Magdalena aceeași cu femeia păcătoasă care a plâns la picioarele Domnului, dar și cu Maria din Betania, sora Martei și a lui Lazăr.
Citește și: Atenție, detalii ȘOCANTE! Cum violau preoții catolici copiii într-o zonă din Germania
”Potrivit acestui Părinte al bisericii, așadar, toate cele cei trei personaje sunt o singură persoană. Însă, în exegeză răsăriteană, pe lângă faptul că aceste femei sunt prăznuite la date diferite, Maria Magdalena este cinstită în duminica a treia după Paște, cum spuneam, dar și în 22 iulie, când este ziua ei de adormire, prăznuirea ei, Maria și Marta sunt serbate în luna iulie, în 4 iulie, separat. Iar femeia păcătoasă este amintită la denia din Marea Marți, atunci când cântăm despre această femeie care a plâns pe picioarele Domnului și L-a șters cu părul capului ei. În biserica noastră, în biserica ortodoxă, ea este văzută așa cum e descrisă în Evanghelia lui Luca, în capitolul al optulea, după ce vorbește despre femeia păcătoasă, ne spune că Iisus străbătea orașele și satele fiind pretutindeni urmat de cei 12 apostoli și de unele femei care fuseseră vindecate de duhuri rele și de boli, între care Maria Magdalena este amintită prima, spunându–ni-se că a fost vindecată de șapte diavoli. De asemenea, Maria Magdalena este amintită de toate celelalte Evanghelii cu ocazia răstignirii Domnului, dar și la Înviere și totdeauna este amintită în fruntea acestor femei care stăteau în jurul lui Iisus. Este prima care este amintită ca cea care L-a urmat pe Hristos, cea care l L-a plâns sub Cruce, cea care mai apoi privește unde L-au pus pe Iisus și, de asemenea, prima care în dimineața Învierii merge și, găsind piatra răsturnată de pe Mormânt, se așează lângă Mormânt și începe și plânge.
Așa cum o vedem reprezentată și pe raclă, dar și în diversele scene din iconografia bisericii, este întâmpinată de cei doi îngeri care o întreabă: ”Femeie, de ce plângi, pe cine cauți?”. Ea le răspunde că: ”L-au luat pe Domnul meu și nu știu unde L-au pus”.
Citește și: VIDEO Leacul pe care ÎPS Teodosie îl are pentru cei care spun că nu pot să doarmă
Mai apoi este întrebată același lucru de către Hristos și, crezând că este grădinarul, îi spune ”Doamne, dacă Tu L-ai luat, spune-mi unde L-ai pus și eu Îl voi ridica”, a adăugat starețul Mănăstirii Pantocrator, arhimandritul Sebastian Serdaru.
Sfânta Maria Magdalena este cinstită de biserica ortodoxă pe 22 iulie și este numită, de Părinții Bisericii, ”Întocmai cu Apostolii”, pentru că, fiind prima persoană căreia i s-a arătat Iisus în dimineața Învierii, este și cea care merge să propovăduiască Învierea Mântuitorului. Există mai multe reprezentări iconografice ale Sfintei Maria Magdalena, dar cele mai cunoscute sunt acelea în care ține un vas de mir în mână sau un ou roșu, atunci când se află înaintea împăratului Tiberiu.
”Ajungând înaintea lui Tiberiu, acela s-a mirat cum de o femeie cere să vină în fața lui. Ba mai mult decât atât, avea cu ea un coș cu ouă. Întrebată fiind ce dorește, începe și povestește despre procesul nedrept pe care iudeii împreună cu soldații romani l-au făcut lui Hristos și îi înmânează împăratului acel dar. Împăratul se miră, spunându-i că ”avem ouă și la Roma, de ce nu mi-a adus ceva exotic, ceva care poate provenea de la Ierusalim?”. Atunci, ea îi spune motivul pentru care a avut acele ouă. Îi spune că a avut un astfel de coș sub Crucea lui Hristos, care s-au înroșit de la cât sânge a putut să curgă din rănile Domnului. Împăratul i-a spus că va crede acest lucru doar în momentul în care se va înroși și aceste ouă, drept pentru care a luat-o un ou și i l-a arătat, el s-a înroșit. De atunci până astăzi, iată, noi creștinii ținem această tradiție de a înroși ouăle de Paște.
Este interesant ca tradiție, ca vechime, până la urmă, cum tocmai din acele vremuri și până astăzi păstrăm acest obicei și, iată, cum el este pus pe seama Sfintei Maria Magdalena”, a mai spus părintele stareț Serdaru.
După ce a propovăduit în diverse zone ale Mediteranei, Sfânta Maria Magdalena s-a retras la Efes, unde l-a ajutat, în activitatea sa, pe Sfântul Ioan Evanghelistul, ucenicul cel iubit. Aici a și trecut la Domnul, fiind îngropată într-o peșteră unde au adormit mai târziu și cei șapte tineri din Efes. Moaștele Sfintei au ajuns la Constantinopol și apoi la Roma, iar în prezent mâna stângă, cea cu care L-a atins pe Mântuitorul Iisus Hristos în dimineața Învierii, se află la mănăstirea Simonos Petras, din Sfântul Munte Athos, iar mâna sa dreaptă, la tezaurul Sfântului Mormânt de la Ierusalim. De asemenea, la Mănăstirea Pantocratorul, din județul Telorman, se păstrează cel mai mare fragment din sfintele sale moaște de la noi din țară.
”Aici, la noi, Sfânta Maria Magdalena de când a fost adusă racla ei, de la începuturile Mănăstirii, este foarte prezentă în viața noastră duhovnicească, prin faptul că în fiecare zi cântăm Paraclisul, aici la raclă, este amintită întotdeauna la slujbe ca ctitor și ocrotitoare a Mănăstirii. Este un titlu pe care am văzut că i l-au dat acolo, la Simonos Petras, și pe care și noi îl atribuim aici, în mănăstire, pentru că de aceea am și pictat-o și aici, cu biserica în brațe, și o amintim la slujbe, cum spuneam, ca ctitor, pentru că tot ceea ce am reușit să construim aici, alături de părintele Serafim, dar și de ceilalți părinți care s-au adăugat în timp comunității noastre, totul a fost pus de noi pe seama Sfintei și pe lucrarea minunată pe care ea a săvârșit-o și cu noi, care locuim permanent aici în mănăstirea ei, dar și cu prietenii și cu toți cei care vin și vizitează această mănăstire.”, a mai declarat părintele Serdaru.
Citește și: VIDEO ÎPS Teodosie ne explică de ce nu trebuie să zicem ‘zău’
În 2015, prin strădania părinților de la Mănăstirea Pantocrator, a fost adusă, la sărbătoarea femeilor mironosițe, din Sfântul Munte Athos, de la Mănăstirea Simonos Petras, chiar racla cu mâna stângă a Sfintei Maria Magdalena, cea care se păstrează caldă și răspândește bună mireasmă. Mulțimea credincioșilor care au venit atunci să se întâlnească cu Sfânta a depășit orice așteptare.
”Erau oameni din toată țara, peste 30.000 de credincioși au ajuns aici, în Mănăstirea Pantocrator, și s-au închinat la mâna Sfintei Maria Magdalena. Și așa, Mănăstirea Pantocrator, datorită Sfintei, a devenit foarte cunoscută în rândul credincioșilor. Ușor, ușor, de la an la an, am creat o tradiție ca la sărbătorile Sfintei, de atunci Sfânta se întâlnește cu sfinți din întreaga ortodoxie, a devenit o tradiție. Din 2015 până astăzi, au poposit în Mănăstirea Pantocrator, sfinte moaște, foarte multe icoane făcătoare de minuni sau alte odoare sfinte.”, a punctat părintele Serafim Baciu.
”Sfânta Mironosiță Maria Magdalena socotim că este, pe lângă ocrotitoarea acestei sfinte Mănăstiri Pantocrator, și ocrotitoarea Episcopiei noastre, pentru că toată această activitate duhovnicească desfășurată la Mănăstirea Pantocrator pune în valoare și viața religioasă, viața bisericească din Episcopia Alexandriei și a Teleormanului. De aceea, an de an, la Duminica mironosițelor, dar și la 22 iulie, când este ziua de prăznuire a Sfintei Mironosițe Maria Magdalena, poporul credincios, pelerinii care s-au obișnuit să cerceteze această mănăstire așteaptă cu nerăbdare organizarea acestor pelerinaje și surprizele pe care Sfânta Mironosiță Maria Magdalena le pregătește de fiecare dată. Sfânta aduce de fiecare dată, la ziua de prăznuire, pe unul sau pe altul dintre sfinții ortodoxiei, prin sfintele lor moașt,e prin sfintele lor icoane făcătoare de minuni spre bucuria credincioșilor și spre mângâierea obștii monahale care ostenește în această mănăstire de la Drăgănești Vlașca”, a declarat Preasfințitul Părinte Galaction, episcopul Alexandriei și Teleormanului.
”Din momentul poposirii Sfintei aici, în 2015, mănăstirea a cunoscut o adevărată perioadă de înflorire, atât din punct de vedere al construcțiilor, într-un timp foarte scurt s-a ridicat această biserică închinată Sfintelor femei mironosițe și Sfântului Ioan Evanghelistul, biserica cea mare în care ne aflăm, în doar patru ani și jumătate a fost ridicată, pictată, împodobită și, în 2021, imediat spre finalul pandemiei, a fost și sfințită. La sfințire, din nou nu am dorit, ca cea care să binecuvânteze aici locul, să fie tot mâna Sfintei Maria Magdalena. Pentru a doua oară părinții de la Muntele Athos au adus în țara noastră și aici, în Mănăstirea Pantocrator, mâna Sfintei Maria Magdalena.”, a mai precizat părintele arhimandrit Serafim Baciu.
Citește și: VIDEO ÎPS Teodosie ne lămurește ce să facem dacă auzim, fără să vrem, păcatele altcuiva la spovedanie
Din anul 2015, au venit la Mănăstirea Pantocrator la întâlnirea cu Sfânta Maria Magdalena, unii dintre cei mai îndrăgiți sfinți ai ortodoxiei: Sfântul Gheorghe, Sfântul Nectarie de la Eghina, Sfântul Spiridon din Corfu, Sfântul Ioan Rusu de la Evia, Sfântul Ioan de la Rila și Sfântul Grigorie Decapolitul, de la Mănăstirea Bistrița, din județul Vâlcea. De asemenea, Brâul Maicii Domnului de la Mănăstirea Kato Xenia, din Grecia, a fost adus spre închinare la Mănăstirea de la Drăgănești Vlașca.
”Deși se vorbește foarte mult despre faptul că nu mai există credință, putem să spunem că, iată, aici, în acest loc, vedem că tocmai credința oamenilor a construit acest loc. Noi am construit mănăstirea aceasta, în acești ani, cu această credință a oamenilor, cu această contribuție a lor. Nu am cerut bani de nicăieri, tot ce s-a construit s-a construit datorită acestor pelerinaje și acestui ajutor pe care Sfânta Maria Magdalena ni l-a dat prin intermediul celor care au venit și au vrut, cumva, să pună câte o cărămidă și, în felul acesta, a apărut tot ce este aici.”, a completat părintele stareț Sebastian Serdaru.
Începând cu anul 2021, tot cu ajutorul Sfintei mironosițe Maria Magdalena, a început o nouă lucrare de construcție a unui metoc al Mănăstirii, care va avea hramul Bunei Vestiri.
”Imediat după anul 2021, am încep ridicarea metocului Bunei Vestiri unde viețuiesc o parte din maicile care s au alăturat în această lucrare frumoasă, aici, în Mănăstirea Pantocrator. Acum, acolo, zidim pentru că, la finalul acelor zile din 2021, după sfințirea bisericii acesteia, am dus mâna Sfintei Maria Magdalena și în acel loc, și Sfânta a binecuvântat și acolo și deja se vede o adevărată înflorire duhovnicească, în primul rând”, a afirmat părintele Baciu.
”De aceea dăm Slavă lui Dumnezeu, îi mulțumim și Sfintei mironosițe Maria Magdalena și nădăjduim ca și celelalte mănăstiri să sporească, atât din punct de vedere organizatoric, cât mai ales din punct de vedere al obștii monahale, iar viața monahală să fie spre folosul poporului credincios, pentru că viața monahală întărește credința poporului, care prin participarea la sfintele slujbe, prin îndrumările duhovnicești pe care le primesc din sfintele mănăstiri, devin mai statornici în credință, devin mai râvnitori în împlinirea faptelor credinței și astfel Biserica are numai de câștigat.”, a relatat Preasfințitul Galaction.
”Cei mai mulți credincioși care vin aici, vin pentru Sfânta, pentru că s-a creat o adevărată legătura între Sfânta Maria Magdalena și ei. Vineri de vineri participă la privegherea pe care o săvârșim noi aici în cinstea Sfintei, vin, plâng la racla Sfintei, îi mulțumesc Sfintei, îi cer ajutorul Sfintei și, de fiecare dată, oamenii spun că simt pace și liniște și binecuvântare din partea Sfintei Maria Magdalena. Este cea care care a viețuit lângă Hristos! Dacă nu uităm la orice icoană sau reprezentare cu Răstignirea Mântuitorului, putem observa, chiar dacă nu suntem teologi, un singur lucru: în momentul cel mai greu pentru Mântuitorul Iisus Hristos, lângă Crucea Sa, n-au rămas decât câțiva oameni: Ucenicul cel iubit, cel mai tânăr dintre Apostoli, adică Sfântul Ioan Evanghelistul, și de cealaltă parte, Maica Domnului, Maria Magdalena, care de fiecare dată este reprezentată în scena aceasta a răstignirii tinând-o în brațe pe pe Maica Domnului. Sfânta este cea care o îmbărbătează cel mai mult în acele momente pe Maica Domnului și alte câteva femei mironoșițe”, a mai punctat părintele arhimandrit Baciu.
La fel cum a îmbărbătat-o pe Maica Domnului în cel mai greu moment al acesteia, Sfânta Maria Magdalena îi îmbărbătează astăzi pe credincioșii care vin la Mănăstirea Pantocrator și înalță rugăciuni fierbinți în fața sfintelor sale moaște. Mulți dintre ei pot da mărturie că au primit răspuns la cererile făcute cu credință, fie că au fost pentru a primi un copil în viața lor, fie pentru a se vindeca de o boală grea.
Citește și: Cât de STRÂMBĂ e ‘ortodoxa’ Elena Lasconi
”Sunt multe minuni povestite de credincioși. Unii chiar au așternut în scrisori, pe hârtie, lucruri pe care le-au trăit și l-au experimentat aici, cu ajutorul Sfintei mare Magdalena: vindecări miraculoase, aproape imposibile, nici medicii nu puteau explica cum. De asemenea, mulți părinți, multe cupluri care nu aveau copii. Au cerut ajutorul Sfintei și Sfântă a răspuns și au primit și unii chiar, la sugestia noastră, fiind fetițe, le-au pus numele Maria Magdalena și am făcut pogorământ, le-am botezat chiar aici, în Paraclisul unde se păstrează moaștele Sfintei Maria Magdalena, ca semn al mulțumirii față de Sfânta.”, a povestit părintele Serafim Baciu.
”Ceea ce știu foarte concret este faptul că Sfânta Maria Magdalena izbăvește în special de depresie, fiind cea care a suferit de șapte demoni. De asemenea subiectul acesta a fost dezbătut în omiliile Părinților. Sfântul Simeon Metafrastul este cel care vorbește mai întâi despre acest lucru, spunându-ne că cu siguranță Magdalena a suferit de un soi de deznădejde, de disperare, de ceea ce numim astăzi depresie. Era mai degrabă închisă în casa ei, nu ieșea, îi era teamă de oameni, îi era teamă să fie văzută, nu avea poftă să trăiască. Adică exact ceea ce așa știm noi că este descrisă depresia, așa cum îi auzim pe oamenii care suferă sau poate chiar mulți dintre noi au astfel de faze, de momente în care nimic nu le mai intră în voie. În felul acesta Sfânta Maria Magdalena, atunci când este citită viața ei, cei care suferă de astfel de tulburări, să spunem, ale sufletului, găsesc foarte multă mângâiere, pentru că se regăsesc în astfel de descrieri și atunci pur și simplu simt că își pot revărsa sufletul înaintea Sfintei. Așa se face că mulți au apelat la rugăciunile către Sfânta tocmai datorită acestui motiv și aici cred că sunt cele mai multe minuni pe care le-am văzut petrecându-se. Cumva, o reînnoire interioare, o reîmprospătare, o înviere adevărată, pentru că până la urmă Sfânta Maria Magdalena este Sfânta Învierii, cea care i-a salutat mai întâi pe Apostoli, le-a vestit că Hristos a înviat și este cea care amintește până astăzi Bisericii că speranța cea mai mare trebuie să fie în această Înviere a lui Hristos. De aceea este o sfântă pascală, sfântă care cumva locuiește în grădina aceasta, în această mănăstire, și foarte mulți vin și spun parcă se simte ceva aici, parcă e ceva special și ne întreabă pe noi ce ar putea fi. Iar primul răspuns pe care îl oferim totdeauna este acela că aici locuiește Sfânta Maria Magdalena și probabili, datorită acestui lucru, tot ceea ce se simte și izul acesta de sfințenie, până la urmă, pe care î simțim cu toții aici, în jurul Sfintelor sale moaște.”, a spus arhimandritul Serdaru.
