Începute în luna februarie a anului trecut, săpăturile arheologice efectuate în cadrul proiectului „Restaurarea patrimoniului cultural al Mănăstirii Humor” au scos la iveală noi detalii referitoare la amenajarea ansamblului monahal, monument UNESCO. Arhitecți, arheologi, restauratori și istorici s-au întâlnit, vineri, la Mănăstirea Humor pentru a stabili modul în care vestigiile descoperite recent pot fi valorificate.
La Mănăstirea Humor din județul Suceava se desfășoară, în această perioadă, ample lucrări de restaurare și conservare a ansamblului monahal. În contextul săpăturilor arheologice, noile descoperiri au fost discutate într-o ședință moderată de Părintele Arhidiacon Vasile Demciuc, consilier eparhial în cadrul sectorului Monumente, Patrimoniu și Arhitectură Bisericească.
”Nu întâmplător, Mănăstirea Humor este una dintre mănăstirile care reprezintă patrimoniul cultural al țării noastre și, în mod special, al Bucovinei. Patrimoniul cultural al Bucovinei unește în el două dimensiuni spirituale esențiale: continuitatea de-a lungul timpului și noutatea diversității.”, a spus Părintele Arhidiacon Vasile Demciuc.
În cadrul întâlnirii, arhitectul Mircea Căpățână a propus înlocuirea gardului actual din lemn cu un zid de piatră, pentru a reda cât mai fidel forma inițială a ansamblului monahal.
„Aceasta este imaginea actuală a Bisericii. Din exterior, există acest aliniament verde, iar deasupra este montat un gard din lemn. Gardul a fost realizat într-o epocă în care se cunoșteau destul de puține detalii despre ceea ce era în interior și s-a montat în grabă, pentru a proteja monumentul UNESCO. Însă, după cum se poate vedea, o parte din fresca bisericii este acoperită de imaginea acestui gard. Practic, biserica se citește cam de la jumătate în sus. Propunem înlocuirea acestui gard din lemn cu un zid pe traseul inițial, din piatră.”, a explicat arhitectul Mircea Căpățână.
La ședință au participat și reprezentanți ai autorităților locale.
„Vreau să transmit atât autorităților, cât și maicii starețe toată susținerea noastră și a Consiliului Local. Să dea Dumnezeu să îndeplinească visul nostru – cartea de vizită a localității noastre.”, a precizat Viorel Croitoru, primarul comunei Mănăstirea Humorului.
În ultima perioadă au fost descoperite și cercetate științific corpuri de clădiri care au existat pe laturile de sud, est și vest, o pivniță și alte fundații ale unor construcții solide contemporane cu biserica ridicată de Toader Bubuiog în anul 1530.
”Importantele descoperiri arheologice pun în lumină o nouă viziune asupra fortificației care a fost Mănăstirea Humor încă de la începutul construcției. Biserica ctitorită de marele logofăt Toader Bubuiog a fost fortificată cu ziduri de apărare și turnuri amplasate la fiecare colț, alături de clădiri importante care defineau spațiul interior, pe laturi.”, a adăugat arheologul Ioan Mareș.
Valoarea culturală a Mănăstirii Humor, inclusă pe lista patrimoniului mondial UNESCO în anul 1993, a crescut odată cu noile descoperiri.
