Catedrala Arhiepiscopală din Constanța a găzduit o slujbă de seară emoționantă, oficiată de IPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, în cadrul căreia credincioșii au participat la Acatistele Învierii Domnului, ale Sfântului Cuvios Grigorie Sinaitul și ale Sfintei Cuvioase Maria Egipteanca.
Sfinți rugători și modele de pocăință
În cuvântul său de învățătură, rostit după slujbă, Înaltpreasfințitul Teodosie a evocat personalitatea duhovnicească a Sfântului Grigorie Sinaitul, despre care a spus că „s-a sfințit în muntele Sinai și la Sfântul Munte Athos, fiind mereu un rugător, un postitor și un împlinitor al voii lui Dumnezeu, dar și plin de dragoste pentru semenii săi”. Ierarhul a subliniat că Sfântul Grigorie a primit daruri bogate de la Dumnezeu și le-a împărtășit cu ceilalți, fiind un izvor viu de har.
Lacrimile Sfintei Maria Egipteanca – o căință fără egal
Partea cea mai mișcătoare a predicii a fost dedicată Sfintei Maria Egipteanca, pe care IPS Teodosie a prezentat-o ca pe o icoană vie a pocăinței și a biruinței harului asupra păcatului:
„Nu întâlnim o căință mai stăruitoare, mai lungă și o viață atât de diferită. După 17 ani de desfrâu, de beții, de toate relele, a petrecut alți 17 ani în luptă cu patimile și încă 30 de ani într-o rugăciune asemenea îngerilor”.
A adăugat că această pildă oferă o mare nădejde pentru toți păcătoșii, „căci nu există păcat care să nu fie iertat de Dumnezeu dacă omul se pocăiește cu sinceritate”.
Puterea harului și ajutorul Maicii Domnului
Ierarhul a vorbit cu putere despre rolul Maicii Domnului în viața de pocăință a Sfintei Maria Egipteanca, subliniind că:
„Maica Domnului i-a primit căința, și ea, la rândul ei, s-a ținut de cuvânt. S-a închinat Crucii Domnului și și-a schimbat viața. Mântuitorul i-a dat putere și ea a primit această putere, nemaiîntorcându-se la păcat nici măcar pentru o clipă.”
IPS Teodosie a explicat că, în pustia Iordanului, Maria Egipteanca a fost încercată de diavoli, dar a biruit toate ispitele prin rugăciune și hotărâre:
„Ochii sufletului ei au fost mai puternici decât ochii trupului. Când te-ai dăruit cu adevărat lui Dumnezeu, toate ispitele se biruiesc.”
Îndemn la schimbarea vieții și la încredere în har
În final, Arhiepiscopul Tomisului a transmis un îndemn ferm și plin de nădejde:
„Să ne încredințăm lui Dumnezeu și Maicii Domnului, căci la Dumnezeu toate sunt cu putință. Dacă ne îmbrăcăm în harul Său, dacă ne rugăm și plângem păcatele, toate le putem face!”
Ierarhul a chemat credincioșii să urmeze exemplul Sfintei Maria Egipteanca, să aibă voință, hotărâre și dorință sinceră de a se întoarce de la rău la bine:
„Să ne întoarcem de la cel viclean la Cel plin de lumină – Dumnezeul nostru, Dumnezeul îndurărilor, Dumnezeul mântuirii noastre. Ca, făcând voia Lui, să avem o cale deschisă spre El.”
ADEVARULBISERICII.RO a transcris predica rostită de ÎPS Teodosie după slujba Acatistelor Învierii Domnului, al Sf. Cuv. Grigorie Sinaitul si al Sf. Cuv. Maria Egipteanca, oficiate de Arhiepiscopul Tomisului în Catedrala Arhiepiscopală „Sf. Ap. Petru și Pavel” din Constanța, sâmbătă, 5 aprilie:
”Preacuvioși, preacucernici părinți, iubiți credincioși,
Iată iarăși sfinți pilduitori, rugători și modele pentru viața noastră. Sfântul Grigorie s-a dus în muntele Sinai, a fost și la Sfântul Munte Athos. Acolo s-a sfințit, fiind mereu un rugător, un postitor și un împlinitor al voii lui Dumnezeu, dar și plin de dragoste pentru semenii săi. Cu adevărat a dobândit daruri atât de bogate de la Dumnezeu, încât a putut să le dăruiască și semenilor săi.
Iar Sfânta Maria Egipteanca nu are egal în pilda sa de căință. Nu întâlnim o căință mai stăruitoare, mai lungă și o viață atât de diferită: după 17 ani de desfrâu, de beții, de toate relele, să petreacă apoi 17 ani în luptă cu toate patimile și încă 30 de ani într-o rugăciune asemenea îngerilor. Este, cu adevărat, această pildă pentru noi toți o mare nădejde: nu există păcătos, cât de mare ar fi, să nu fie primit de Dumnezeu. Și Dumnezeu nu doar ne primește, ci ne și ajută. Când noi venim spre El, El vine spre noi.
De aceea, iată, lacrimile care curg de la cei ce se căiesc sunt un mare dar. Având darul lacrimilor, mereu își răcorea sufletul și, iată, a plâns continuu 17 ani după ce 17 ani a păcătuit. Maica Domnului i-a primit căința. I-a făgăduit Maicii Domnului că se va îndrepta, s-a ținut de cuvânt, și-a ținut hotărârea și, iată, s-a îndreptat. S-a închinat Crucii Domnului, I-a făgăduit și Mântuitorului Hristos că își va schimba viața, și Mântuitorul Hristos i-a dat putere să și-o schimbe. Eaa a primit această putere, nemaiîntorcându-se la păcat nici măcar pentru o clipă.
În acea pustie adâncă din pustia Iordanului, nu mai fuseseră alți nevoitori. Era un loc atât de aspru și pustiu, nu s-a întâlnit cu niciun om. Dar diavolii îi aduceau imagini, se prefăceau în bărbați, se prefăceau că vin cu băuturi, cu tot felul. Dar ea, hotărâtă, n-a luat seama. Deși ochii ei vedeau aceste imagini, ochii sufletului biruiau aceste imagini, pentru că ochii sufletului sunt mai puternici decât ochii trupului, când te-ai dăruit lui Dumnezeu. Fără să fie ajutată de Dumnezeu și Maica Domnului, n-ar fi realizat această pocăință.
De aceea, trebuie să ne încredințăm lui Dumnezeu și Maicii Domnului, când vrem să ne întoarcem cu adevărat de la rău la bine. Și iată, dacă la oameni par a fi cu neputință anumite „dulceți” sau patimi de a le îndrepta, la Dumnezeu toate sunt cu putință. Eu spun unor fumători: „Lăsați-vă acum de fumat.” „Nu pot.” Nu vrei! Că nu te încredințezi lui Dumnezeu. Dacă te încredințezi lui Dumnezeu și te îmbraci în harul Lui și te rogi și plângi, toate le poți face.
De aceea, să luăm aminte la Sfânta Maria Egipteanca, că n-a fost egalată de niciun părinte, de nicio maică, că nimeni n-a avut atâtea lacrimi și atâta căință, să nu mai greșească deloc, să aibă mintea și inima la Dumnezeu și la Maica Domnului, căci ce a cerut, luptându-se, a și primit. Fără să-I vină în întâmpinare Dumnezeu și fără mijlocirea Maicii Domnului, n-ar fi reușit. Dar iată, la Dumnezeu toate sunt cu putință!
Să fie și la noi această voință, această hotărâre, această dorință fierbinte ca noi toți să ne întoarcem de la rău la bine, de la cel viclean la Cel plin de lumină – Dumnezeul nostru, Dumnezeul îndurărilor, Dumnezeul mântuirii noastre. Ca noi, făcând voia lui Dumnezeu, să avem o adevărată cale deschisă spre El.”
