Marți, 23 septembrie, după Sfânta Liturghie a Sfântului Ioan Gură de Aur, oficiată în Catedrala Arhiepiscopală „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” din Constanța, Înaltpreasfințitul Părinte Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, a rostit un cuvânt de învățătură despre zămislirea Sfântului Ioan Botezătorul și despre puterea credinței care biruie frica.
Trei zămisliri cinstite de Biserică
„Astăzi avem prima sărbătoare închinată Sfântului Ioan Botezătorul, zămislirii lui. În Sfânta Scriptură și între sărbătorile Bisericii noastre cinstim doar trei zămisliri: zămislirea Fecioarei Maria de părinții Ioachim și Ana, zămislirea Sfântului Ioan Botezătorul de către preotul Zaharia și Elisabeta și zămislirea Fiului lui Dumnezeu cu trup de către Fecioara Maria”, a explicat ierarhul.
ÎPS Teodosie a relatat episodul biblic al vestirii Arhanghelului Gavriil către Zaharia, care, deși ajuns la bătrânețe alături de soția sa Elisabeta, a primit vestea nașterii unui fiu – cel ce avea să fie Înaintemergătorul Domnului.
„Ioan va fi numele lui”
„Acest prunc al tău va fi mare înaintea lui Dumnezeu și a tot poporul; nu va bea nici vin, nici sicera și încă din pântecele mamei lui se va umple de Duh Sfânt”, a transmis Arhanghelul Gavriil.
Ierarhul a arătat că la nașterea Sfântului Ioan, tatăl său Zaharia, mut fiind, a scris pe o tăbliță: „Ioan va fi numele lui”. Atunci i s-a dezlegat limba și a prorocit că fiul său va merge „cu Duhul și cu puterea lui Ilie, descoperind gândurile multor inimi”.
Îndemn la nădejde și curaj în încercări
„De aceea să ne rugăm ca și nouă să ne descopere gândurile cele frumoase, să nu ne înspăimântăm de toate cele ce vin asupra noastră”, a îndemnat Arhiepiscopul Tomisului.
Cinstirea altor sfinți pomeniți
În aceeași zi, ierarhul a amintit și pe Sfânta Muceniță Raida și pe cuvioasele Xantipa și Polixenia, care în secolul I au propovăduit pe Hristos cel răstignit și au suferit mucenicia pentru credință.
„Toți aceștia au primit arvuna cununii vieții celei veșnice prin suferința lor. Să-i rugăm pe Sfântul Ioan Botezătorul, pe Sfintele Xantipa și Polixenia, pe Sfânta Muceniță Raida și pe ceilalți mucenici să se roage pentru noi ca să avem și noi parte de cununa vieții celei veșnice”, a spus ÎPS Teodosie.
ADEVARULBISERICII.RO a transcris predica rostită de ÎPS Teodosie, marți, 23 septembrie, după Liturghia Sf. Ioan Gură de Aur, oficiată de Arhiepiscopul Tomisului în Catedrala Arhiepiscopală „Sf. Ap. Petru și Pavel” din Constanța:
”Preacuvioși, preacucernici părinți, iubiți credincioși,
Astăzi avem prima sărbătoare închinată Sfântului Ioan Botezătorul, zămislirii lui. În Sfânta Scriptură și între sărbătorile Bisericii noastre cinstim doar trei zămisliri: zămislirea Fecioarei Maria de părinții bătrâni Ioachim și Ana, zămislirea Sfântului Ioan Botezătorul de către alți părinți bătrâni, preotul Zaharia și Elisabeta, și zămislirea Fiului lui Dumnezeu cu trup de către Fecioara Maria.
Așa cum ne descrie Sfânta Evanghelie, Zaharia și Elisabeta, în toată viața lor, s-au rugat să aibă și ei copii, dar nu au avut acest dar și au ajuns la bătrânețe. Când Zaharia a intrat să tămâieze în altarul templului, deodată a avut o vedenie: un înger i s-a arătat și Zaharia s-a spăimântat. Iar îngerul i-a spus: „Nu te teme, Zaharia, rugăciunea ta a fost ascultată și am venit să-ți vestesc că femeia ta, Elisabeta, va zămisli fiu la bătrânețea ei.”
El își luase gândul că ar putea să mai aibă copii, pentru că el și Elisabeta, încă din tinerețea lor, de când s-au căsătorit, se rugaseră să aibă fii și nu au avut. Aveau o mâhnire că nu au copii, dar nu au încetat rugăciunea și ziceau înaintea lui Dumnezeu că sunt nevrednici, de aceea nu au copii.
Îngerul i-a spus lui Zaharia: „Te-ai rugat mult în tinerețea ta să ai copii; rugăciunea ta a fost ascultată și acum vei avea un copil la bătrânețe.” El s-a mirat și a zis: „Cum să fie acestea, de vreme ce eu sunt bătrân și femeia mea înaintată în zilele ei? Nu pot să cred așa ceva.” Și îngerul i-a spus: „Pentru că nu poți să crezi, îți dau și un semn: vei fi mut și nu vei putea să vorbești până când se vor împlini acestea pe care ți le spun.”
Și cu adevărat a rămas mut, dar îngerul i-a poruncit să facă în așa fel încât să se zămislească pruncul pe care Dumnezeu l-a rânduit să fie un ales și i-a spus: „Acest prunc al tău, care se va zămisli, va fi mare înaintea lui Dumnezeu și a tot poporul; nu va bea nici vin, nici sicheră, și încă din pântecele mamei lui se va umple de Duh Sfânt.”
Zaharia, după ce a stat de vorbă cu îngerul, a auzit: „Eu sunt Gavriil și pruncul tău, încă din pântecele mamei sale, se va umple de Duhul Sfânt.” Poporul îl aștepta și se mira că întârzie, iar când a ieșit nu putea să vorbească, pentru că rămăsese mut, și poporul a înțeles că avusese o vedenie în templu. Și s-au împlinit cele vestite de înger: Elisabeta a zămislit fiu la bătrânețea ei.
Și iată, s-a tăinuit pe sine cinci luni. Nu a spus nimănui aceasta, după aceea a început să spună, și când a împlinit șase luni a venit Maria la Elisabeta, care și ea fusese vestită de înger și chemată să fie mama Fiului lui Dumnezeu. Arhanghelul Gavriil, care după ce i-a vestit lui Zaharia în templu zămislirea pruncului, a venit și la Maria, în casa lui Iosif, și i-a vestit întruparea Fiului lui Dumnezeu din ea.
Elisabeta a zămislit fiu la bătrânețea ei. De aceea Maria a vizitat-o pe Elisabeta, a salutat-o și i-a spus: „Bucură-te, Elisabeta!” Și în clipa aceea pruncul care era în pântecele Elisabetei a săltat de bucurie, iar Elisabeta a mărturisit această bucurie a pruncului care a săltat în pântecele ei.
Iată, așadar, această zămislire este o mare sărbătoare. Este o sărbătoare pentru că Sfântul Ioan este cel mai mare dintre proroci, care a vestit cu cuvântul, dar L-a arătat și cu mâna pe Fiul lui Dumnezeu, spunând: „Iată Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridică păcatele lumii.”
Astfel, pruncul Ioan și-a arătat rostul său: a dus o viață frumoasă și sfântă și, la treizeci de ani, după ce a stat în pustiu, a venit la râul Iordan și a început să-și facă simțită prezența, strigând cu glas de tunet către întregul popor: „Pocăiți-vă, că s-a apropiat Împărăția Cerurilor!” Această vestire a Sfântului Ioan o va face și Însuși Mântuitorul, cu aceleași cuvinte.
Sfântul Ioan Botezătorul este cel mai mare între sfinți și a primit demnitatea de a fi căpetenia celor omenești în mijlocul cărora S-a născut și El, și în mijlocul cărora Se va naște Mântuitorul Hristos. Zaharia a născut un fiu atât de binecuvântat, încât la punerea numelui toți voiau să-l numească după tatăl său. Dar Zaharia a cerut o tăbliță și a scris: „Ioan va fi numele lui.” Numai atunci i s-a dezlegat limba și a prorocit atât de frumos despre prunc, spunând că va merge cu Duhul și cu puterea lui Ilie, prorocul, și va descoperi gândurile multor inimi. De aceea să ne rugăm ca și nouă să ne descopere gândurile cele frumoase, să nu ne înspăimântăm de toate cele ce vin asupra noastră.
Astăzi prăznuim și pe mucenița Raida și pe alte două cuvioase, Xantipa și Polixenia. Acestea au propovăduit la mijlocul secolului I și au fost vestitoare ale lui Hristos Cel răstignit. Raida a văzut o mulțime de creștini duși la pedeapsă și a intrat și ea în acea ceată, mărturisindu-L pe Hristos.
Toți aceștia au fost muceniciți și au primit arvuna cununii vieții celei veșnice prin suferința lor. De aceea, să-i rugăm pe Sfântul Ioan Botezătorul, pe Sfintele Xantipa și Polixenia, pe Sfânta Muceniță Raida și pe ceilalți mucenici, Andrei, Petru și Ioan, să se roage pentru noi ca să avem și noi parte de cununa vieții celei veșnice. Să ne ajute Dumnezeu nouă tuturor să fim credincioși și pe Dumnezeu să-L lăudăm neîncetat.”
