Înaltpreasfințitul Părinte Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, a vorbit luni, 18 mai, după Sfânta Liturghie a Sfântului Ioan Gură de Aur, oficiată în Catedrala Arhiepiscopală „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” din Constanța, despre puterea mărturisirii credinței și despre exemplul mucenicilor care au ales să sufere pentru Hristos.
În cuvântul de învățătură, ierarhul a evocat viața Sfântului Mucenic Teodot de la Ancira și a celor care au mărturisit credința creștină în timpul persecuțiilor împăratului Deciu.
„Iată, și astăzi avem mulți mucenici care s-au jertfit pentru Hristos și au dat pildă și unor păgâni să-L cunoască pe Dumnezeul Cel adevărat și au devenit și aceia mucenici, unii dintre ei”, a spus Arhiepiscopul Tomisului.
Sfântul Teodot, model de jertfă și credință
ÎPS Teodosie a subliniat că Sfântul Teodot era cunoscut pentru milostenia sa și pentru dragostea față de cei lipsiți.
„Era un om milostiv, care îi primea în casa sa pe toți cei ce nu aveau cele de trebuință. De aceea s-a dus vestea despre el și cu bucurie primea toate cele ce erau rânduite să le rabde”, a afirmat ierarhul.
Predica a prezentat și dialogul purtat de Sfântul Teodot cu cei care îi cereau să aducă jertfă idolilor.
„Eu sunt slujitorul lui Hristos. Nu pot să aduc jertfă decât Dumnezeului Celui adevărat, Iisus Hristos, Care ne-a și scăpat pe noi de moartea cea veșnică și prin jertfa Sa El ne-a mântuit”, a spus Sfântul Teodot, potrivit relatării prezentate de ÎPS Teodosie.
Mucenicii care au mărturisit pe Hristos
Arhiepiscopul Tomisului a vorbit și despre ceilalți creștini care au mărturisit credința împreună cu Sfântul Teodot, între care Petru, Andrei, Pavel, Venedim și fecioara Cristina.
„Și noi credem în același Dumnezeu pe Care Îl slujește părintele Teodot, pe care l-ați adus să aducă jertfă idolilor, dar el este slujitor al lui Hristos, Dumnezeul Cel adevărat”, au spus aceștia.
Ierarhul a amintit și încercările prin care a trecut fecioara Cristina, care și-a păstrat credința și curăția, fiind ocrotită în chip minunat.
„Credem și noi în numele Celui pe Care Îl mărturisește această fecioară, că vedem că Dumnezeul ei face minuni”, au spus păgânii care au asistat la cele petrecute.
„Viața de aici este atât de scurtă”
În partea finală a predicii, ÎPS Teodosie i-a îndemnat pe credincioși să privească la pilda mucenicilor și să rămână statornici în rugăciune și în dragostea de Dumnezeu.
„Ei ne dau și nouă pildă să nu pregetăm pentru Hristos a aduce jertfă, să ne rugăm necontenit și să căutăm Împărăția aceea de sus, care nu are sfârșit, că viața de aici, de pe pământ, este atât de scurtă și amestecată cu multe dureri și chinuri”, a spus Arhiepiscopul Tomisului.
Ierarhul a încheiat îndemnându-i pe credincioși să ceară ajutorul sfinților mucenici pentru păstrarea credinței și pentru dobândirea vieții veșnice.
„Îi rugăm pe sfinții mucenici de astăzi să ne fie nouă tuturor ajutători și rugători, să ne ajute să dobândim viața cea viitoare și noi să rămânem în credință, în mărturisirea credinței și în dragostea de Dumnezeu”, a afirmat ÎPS Teodosie.
ADEVARULBISERICII.RO a transcris predica rostită de ÎPS Teodosie, luni, 18 mai, după Liturghia Sf. Ioan Gură de Aur, oficiată de Arhiepiscopul Tomisului în Catedrala Arhiepiscopală „Sf. Ap. Petru și Pavel” din Constanța:
„Hristos a înviat!
Preacuvioși și preacucernici părinți,
Iată, și astăzi avem mulți mucenici care s-au jertfit pentru Hristos și au dat pildă și unor păgâni să-L cunoască pe Dumnezeul Cel adevărat și au devenit și aceia mucenici, unii dintre ei.
Sfântul Teodot de la Ancira era slujitor în această cetate. Era un om milostiv, care îi primea în casa sa pe toți cei ce nu aveau cele de trebuință. De aceea s-a dus vestea despre el și cu bucurie primea toate cele ce erau rânduite să le rabde. Fiind prigoană în timpul împăratului Deciu, Sfântul Teodot a fost prins de trimișii împăratului și dus la judecată.
Acolo i s-a spus:
„Trebuie să aduci jertfă zeilor noștri ca să-ți fie bine și să nu ai de suferit.”
Dar Sfântul Teodot a zis:
„Eu sunt slujitorul lui Hristos. Nu pot să aduc jertfă decât Dumnezeului Celui adevărat, Iisus Hristos, Care ne-a și scăpat pe noi de moartea cea veșnică și prin jertfa Sa El ne-a mântuit. Și noi, ca să ne mântuim, trebuie să-I aducem Lui jertfă și în fiecare zi aducem rugăciuni și ne aducem aminte de jertfa Sa, iar eu, ca preot, slujesc și dăruiesc Trupul și Sângele lui Hristos celor ce Îi sunt credincioși și care vor să dobândească Împărăția cea cerească pe care El a deschis-o în ceruri pentru toți cei ce cred și se jertfesc pentru El.”
Atunci au început să-l batjocorească, să-l chinuiască și tot îl întrebau:
„Nu aduci jertfă zeilor noștri?”
Și a răspuns Teodot:
„Aceia nu sunt zei, sunt demoni. Cum să aduc jertfă demonilor? Hristos S-a întrupat, ca Fiul lui Dumnezeu S-a făcut Fiu al Omului, ca noi, cei ce credem în El și urmăm calea Lui, să ne scăpăm de păcat și de moarte și să ne mutăm în Împărăția Sa cea cerească. De aceea, eu voi suporta orice îmi veți aduce să sufăr și voi suferi cu bucurie, că dacă mai și sufăr pentru Hristos, va fi și mai darnic Hristos cu mine în viața cea viitoare.”
Împreună cu el au început să mărturisească credința mai mulți bărbați care erau creștini și au spus:
„Și noi credem în același Dumnezeu pe Care Îl slujește părintele Teodot, pe care l-ați adus să aducă jertfă idolilor, dar el este slujitor al lui Hristos, Dumnezeul Cel adevărat.”
Și erau între aceștia niște creștini: Petru, Andrei, Pavel, Venedim și alții împreună cu dânșii, iar aceștia au început să-L mărturisească pe Hristos. Și L-au mărturisit și suportau chinurile, dar împreună cu ei era și o fecioară, Cristina, și aceasta Îl mărturisea pe Hristos. După ce i-au omorât pe acei mucenici, în frunte cu Teodot și ceilalți, au luat-o pe Cristina să aducă jertfă idolilor și i-au spus:
„Nu pot să mă spurc, că sunt creștină și îmi păzesc și fecioria pentru Hristos, Cel curat și fără de păcat.”
Atunci au luat-o pe Cristina și au dat-o la doi tineri puternici, cărora le plăcea să fie desfrânați. Pentru că a spus că iubește fecioria, au dat-o la cei doi bărbați să o batjocorească. Aceia au dus-o într-o casă și Cristina s-a rugat foarte puternic și a zis:
„Doamne, ajută-mă, că pentru Tine îmi păzesc fecioria.”
Cei doi bărbați, de seara până dimineața, s-au chinuit și nu mai puteau să fie bărbați adevărați și organele lor erau ca moarte. A scăpat Cristina. I s-a arătat și un înger care a avut grijă de ea și L-au văzut și cei doi bărbați. Au fost întrebați cei doi trimiși să o necinstească:
„Ce ați făcut?”
Și ei au spus:
„N-am mai putut să facem nimic. Ea a rămas fecioară, pentru că, iată, un om îmbrăcat în alb a venit și vorbea cu ea și o întărea să-și țină fecioria, iar noi am slăbit de tot.”
De aceea, auzind aceasta, niște păgâni au zis:
„Credem și noi în numele Celui pe Care Îl mărturisește această fecioară, că vedem că Dumnezeul ei face minuni.”
Și atunci cei doi bărbați au fost tăiați, după ce au fost bătuți, li s-au tăiat capetele, iar Cristina a murit tăindu-i-se capul.
Au venit și alții să spună:
„Și noi suntem mărturisitori ai lui Hristos, Dumnezeul Cel adevărat, pe Care Îl mărturisește fecioara Cristina.”
Și pe aceia i-au dat în foc, aprinzând cuptor cu foc mult. O ceată de mucenici mărturisim astăzi și pomenim, care L-au iubit pe Hristos atât de mult.
Ei ne dau și nouă pildă să nu pregetăm pentru Hristos a aduce jertfă, să ne rugăm necontenit și să căutăm Împărăția aceea de sus, care nu are sfârșit, că viața de aici, de pe pământ, este atât de scurtă și amestecată cu multe dureri și chinuri.
De aceea îi rugăm pe sfinții mucenici de astăzi să ne fie nouă tuturor ajutători și rugători, să ne ajute să dobândim viața cea viitoare și noi să rămânem în credință, în mărturisirea credinței și în dragostea de Dumnezeu.
Amin.”
