ÎPS Teodosie a vorbit, vineri, despre mărturisirea credinței și învățătura ortodoxă despre Sfânta Treime, în predica rostită după Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur, oficiată în Catedrala Arhiepiscopală „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” din Constanța.
Ierarhul a evocat viața și martiriul Sfântului Mucenic Vasilisc, arătând curajul acestuia de a-și mărturisi credința în timpul persecuțiilor împotriva creștinilor.
„Toți trei au fost închiși în temniță, dar, după o vreme nu prea îndelungată, cei doi, Cleonic și Eutropie, au fost scoși și puși să jertfească idolilor. N-au voit nicicum, de aceea li s-au tăiat capetele, iar Sfântul Vasilisc a rămas în temniță și era trist că s-a despărțit de ceilalți doi slujitori”, a spus ÎPS Teodosie.
Martiriul Sfântului Vasilisc
Arhiepiscopul Tomisului a relatat și momentul în care Sfântul Vasilisc a refuzat să aducă jertfă idolilor, mărturisind că se închină numai lui Dumnezeu.
„El le-a spus: «Nu pot să aduc jertfă decât Dumnezeului meu». S-a rugat și a venit acolo o ploaie puternică și, în același timp, un cutremur care a sfărâmat capiștea, iar din locul unde vorbea Sfântul Vasilisc a ieșit un izvor de apă vie, care îi tămăduia pe toți”, a afirmat ierarhul.
ÎPS Teodosie a amintit și despre vedenia primită de mucenic înainte de moarte.
„Când era în temniță, i S-a arătat Mântuitorul Hristos și i-a spus: «Nu te teme, te aștept la Mine. Vei pătimi, dar să fii fără frică, că vei veni la Mine cu cei care au pătimit împreună cu tine»”, a spus Arhiepiscopul Tomisului.
Învățătura despre Sfânta Treime
În partea a doua a cuvântului său, ierarhul a vorbit despre Sinodul al II-lea Ecumenic de la Constantinopol, din anul 381, când Sfinții Părinți au mărturisit dumnezeirea Sfântului Duh.
„La Sinodul al II-lea s-a dat această hotărâre de către Sfinții Părinți adunați aici: că Sfântul Duh este a treia Persoană din Sfânta Treime, după Tatăl și Fiul, dar egal de o ființă și, în același timp, Dumnezeu deplin și adevărat este Sfântul Duh, ca și Tatăl și Fiul”, a spus ÎPS Teodosie.
Ierarhul a explicat că în cadrul acestui sinod au fost formulate ultimele articole ale Simbolului de Credință.
„Învățătura aceasta o mărturisim, pentru că dacă la primul Sinod s-au formulat primele șapte articole din Simbolul de Credință, aici s-au formulat următoarele cinci articole”, a afirmat el.
Îndemn către credincioși
În încheiere, Arhiepiscopul Tomisului i-a îndemnat pe credincioși să păstreze dreapta credință și să mărturisească învățătura Bisericii.
„Să fim și noi credincioși, să credem în toate învățăturile și să avem bucuria să-L mărturisim pe Dumnezeu Cel în Sfânta Treime lăudat, Care ni S-a descoperit nouă prin Fiul Său, Care a coborât pe pământ și ne-a dăruit nouă această bucurie de a avea cu adevărat credința deplină în Mântuitorul Hristos”, a transmis ÎPS Teodosie.
ADEVARULBISERICII.RO a transcris predica rostită de ÎPS Teodosie, vineri, 22 mai, după Liturghia Sf. Ioan Gură de Aur, oficiată de Arhiepiscopul Tomisului în Catedrala Arhiepiscopală „Sf. Ap. Petru și Pavel” din Constanța:
„Hristos S-a înălțat!
Iubiți părinți, iubiți credincioși,
Iată, astăzi prăznuim mucenici și sfinți părinți.
Mucenicii sunt în jurul Sfântului Mucenic Vasilisc, nepot al Sfântului Teodor Tiron, care a pătimit mai înainte, și al Sfântului Mucenic Marcel. Acesta era din părțile Amasiei și era soldat. El își ținea credința în mare taină și a ajuns să fie slujitor. Împreună cu el, Cleonic și Eutropie au început să mărturisească dreapta credință.
De aceea, au fost auziți cum mărturisesc dreapta credință și a venit unul dintre ighemonii împăratului Maximian ca să le ceară socoteală. Toți trei au fost închiși în temniță, dar, după o vreme nu prea îndelungată, cei doi, Cleonic și Eutropie, au fost scoși și puși să jertfească idolilor. N-au voit nicicum, de aceea li s-au tăiat capetele, iar Sfântul Vasilisc a rămas în temniță și era trist că s-a despărțit de ceilalți doi slujitori. Și-L ruga pe Dumnezeu și îi ruga și pe călăi: „Nu mă despărțiți de cei doi care au fost împreună cu mine soldați și slujitori ai mei.”
Cei doi și-au luat cununa muceniciei, iar el a mai rămas în temniță. Dar a venit vremea să fie scos din temniță, să fie bătut și batjocorit și dus la locul osândei sale. I s-a dat încălțăminte cu piroane în tălpi și mergea, iar sângele îi ieșea din trup, pentru că îi curgea din tălpile picioarelor și tot pământul se uda de sângele lui. A fost dus în părțile sale și aici era o capiște idolească, iar ei îl îndemnau să aducă jertfă idolilor.
El le-a spus: „Nu pot să aduc jertfă decât Dumnezeului meu.”
S-a rugat și a venit acolo o ploaie puternică și, în același timp, un cutremur care a sfărâmat capiștea, iar din locul unde vorbea Sfântul Vasilisc a ieșit un izvor de apă vie, care îi tămăduia pe toți. Sfântul Vasilisc își aștepta sfârșitul său. În cele din urmă, a fost și el martirizat, pentru că i s-a tăiat capul, dar înainte de aceasta, când era în temniță, i S-a arătat Mântuitorul Hristos și i-a spus:
„Nu te teme, te aștept la Mine. Vei pătimi, dar să fii fără frică, că vei veni la Mine cu cei care au pătimit împreună cu tine.”
Și astfel s-a săvârșit Sfântul Vasilisc. Marcel era și el împreună cu Sfântul Vasilisc și amândoi au fost martirizați prin tăierea capului.
Dar astăzi îi prăznuim și pe Sfinții Părinți de la Sinodul al II-lea Ecumenic, de la Constantinopol, din anul 381.
Dacă Arie a fost combătut la Sinodul I, pentru că socotea că Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu Cel Întrupat, nu este Dumnezeu, ci o creatură superioară a Tatălui, au venit alți eretici care au spus că Duhul Sfânt nu este Dumnezeu.
La Sinodul al II-lea s-a dat această hotărâre de către Sfinții Părinți adunați aici: că Sfântul Duh este a treia Persoană din Sfânta Treime, după Tatăl și Fiul, dar egal de o ființă și, în același timp, Dumnezeu deplin și adevărat este Sfântul Duh, ca și Tatăl și Fiul.
Această învățătură a fost statornicită de Sfinții Părinți care s-au adunat la Constantinopol sub președinția Sfântului Grigorie Teologul. Învățătura aceasta o mărturisim, pentru că dacă la primul Sinod s-au formulat primele șapte articole din Simbolul de Credință, aici s-au formulat următoarele cinci articole, începând cu:
„Cred și întru Duhul Sfânt, Domnul de viață Făcătorul, Care de la Tatăl purcede, Cel ce împreună cu Tatăl și cu Fiul este închinat și slăvit” și celelalte până la sfârșitul Crezului.
Să fim și noi credincioși, să credem în toate învățăturile și să avem bucuria să-L mărturisim pe Dumnezeu Cel în Sfânta Treime lăudat, Care ni S-a descoperit nouă prin Fiul Său, Care a coborât pe pământ și ne-a dăruit nouă această bucurie de a avea cu adevărat credința deplină în Mântuitorul Hristos.
Amin.”
