După oficierea Liturghiei Darurilor mai înainte sfințite în Catedrala Arhiepiscopală „Sf. Ap. Petru și Pavel” din Constanța, Înaltpreasfințitul Părinte Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, a rostit un cuvânt de învățătură despre puterea mărturisirii lui Hristos și curajul sfinților mucenici prăznuiți în această zi.
Ierarhul a vorbit despre viața și jertfa Sfinților Mucenici Eutropie, Cleonic și Vasilisc, originari din Capadocia, arătând că aceștia „aduceau jertfă Dumnezeului Celui viu și adevărat” într-o vreme de persecuție cruntă.
Curajul mărturisirii în fața persecuției
În contextul prigoanei declanșate de împăratul păgân Domițian, cei trei mucenici, rudenii ale Sfântului Mare Mucenic Teodor Tiron, au fost chemați să aducă jertfă idolilor. Răspunsul lor a fost categoric: „Noi aducem jertfă numai Dumnezeului Celui viu”.
ÎPS Teodosie a subliniat că sfinții „au vrut, mai bine decât să slujească idolilor, să moară martiri”, rugându-se stăruitor lui Hristos să le dea putere să rabde chinurile și să-L mărturisească drept Dumnezeu adevărat.
Bătuți cu toiege ghimpate din porunca ighemonului, mucenicii au fost întăriți prin har dumnezeiesc, iar rănile lor se vindecau în chip minunat. „Hristos nu i-a lăsat să fie batjocoriți mărturisitorii Săi”, a arătat Arhiepiscopul Tomisului, evidențiind faptul că până și păgânii au început să recunoască puterea Dumnezeului creștinilor.
În cele din urmă, Cleonic și Eutropie au fost uciși prin tăierea capului, iar Vasilisc, aruncat în temniță, s-a rugat să nu fie despărțit de ceilalți doi și a trecut la Domnul după rugăciune, primind cununa muceniciei.
„Nu vă temeți, răsplata este mare”
În partea a doua a cuvântului său, ierarhul a evocat figura preotului Teodoret din Antiohia, contemporan cu împăratul Iulian Apostatul, nepot al Sfântului Constantin cel Mare. Lepădat de credință, Iulian a declanșat o nouă prigoană împotriva creștinilor.
Preotul Teodoret îi întărea pe credincioși, spunându-le: „Nu vă temeți, că mulți veți fi uciși pentru credința în Hristos, dar răsplata este mare”. El îi încuraja să rămână statornici, amintindu-le cuvintele Mântuitorului despre judecata de la sfârșitul vieții.
Pentru râvna sa, Teodoret a fost ucis din porunca împăratului, înainte ca acesta să plece la război. Înainte de moarte, mărturisitorul i-a spus lui Iulian: „Mă ucizi pe mine, dar și tu vei fi ucis”, prorocie care s-a împlinit, împăratul pierind în luptă.
Chemare la mijlocirea sfinților
În încheiere, Înaltpreasfințitul Teodosie a îndemnat credincioșii să ceară ajutorul și mijlocirea sfinților mucenici: „Acești sfinți se roagă acum pentru noi în ceruri. Să le cerem și noi să fim pomeniți înaintea lui Dumnezeu, ca să luăm iertare de păcate și mântuire”.
Cuvântul ierarhului a fost o chemare la statornicie în credință și la curaj în mărturisirea lui Hristos, chiar și în fața încercărilor, după modelul mucenicilor prăznuiți.
ADEVARULBISERICII.RO a transcris predica rostită de ÎPS Teodosie, luni, 2 martie, după Liturghia Darurilor mai înainte sfințite oficiată de Arhiepiscopul Tomisului în Catedrala Arhiepiscopală „Sf. Ap. Petru și Pavel” din Constanța:
”Preacuvioși și preacucernici părinți, iubiți credincioși,
Iată că și astăzi avem sfinți mucenici prăznuiți în această zi, și anume pe Sfântul Eutropie, Sfântul Cleonic și Sfântul Vasilisc. Aceștia erau din Capadocia. Ei erau creștini și aduceau jertfă, cum se cuvenea, Dumnezeului Celui viu și adevărat.
Dar era vremea când domnea împăratul păgân Domițian și a trimis pe ighemonii săi să-i caute pe creștini și să-i aducă la jertfirea idolilor. Ei erau curajoși și acești trei sfinți erau rudenii cu Sfântul Mare Mucenic Teodor Tiron. Și, precum acela a murit martir, și ei au vrut, mai bine decât să slujească idolilor, să moară martiri. Se rugau stăruitor la Bunul Dumnezeu, la Mântuitorul Hristos, să le dea putere să rabde orice, dar să-L mărturisească pe Hristos, Dumnezeu adevărat.
Vorbeau unor păgâni care îi ascultau și începeau să înțeleagă cine este adevăratul Dumnezeu. De aceea, pentru că vorbeau despre Hristos, au fost prinși și aduși la un judecător al împăratului, care le-a spus: „De vreți să mai trăiți, aduceți jertfă zeilor noștri.” Dar acești trei soldați au zis: „Noi aducem jertfă numai Dumnezeului Celui viu.”
Atunci ighemonul a poruncit să fie bătuți fără milă de către soldații împăratului care îl însoțeau. Au fost bătuți cu toiege ghimpate, iar mucenicii se rugau și cereau lui Dumnezeu să le dea răbdare și putere, ca să poată să-L mărturisească. Și, prin rugăciunea lor, toate rănile pricinuite de lovituri îndată se vindecau, căci Hristos nu i-a lăsat să fie batjocoriți mărturisitorii Săi. Au obosit toți cei care îi băteau și nu știa judecătorul ce să mai facă. De aceea punea pe rând soldații să-i bată pe cei trei.
Păgânii, văzând ce putere le dă Dumnezeu Căruia I se închină cei trei soldați, au început să spună: „Aceștia au dreptate, că iată, Dumnezeul lor îi întărește atât de mult, încât voi, care îi bateți, sunteți osteniți, iar ei nu simt durerea și rănile lor îndată se vindecă.” Unii începuseră să creadă în Hristos, iar cei ce cinsteau pe zei ziceau că zeii lor vor rămâne de rușine. Dar nu erau zei, ci lucrări făcute de mâinile omenești, fără suflet și fără viață.
De aceea au hotărât ca pe Cleonic și pe Eutropie să-i taie cu sabia. Iar Vasilisc a fost închis în temniță. Vasilisc s-a rugat acolo lui Hristos Dumnezeu să nu-l despartă de ceilalți doi, care îi erau rude, și a murit și el în închisoare, după ce s-a rugat Bunului Dumnezeu. Și astfel s-au sfârșit cei trei mucenici: Eutropie, Cleonic și Vasilisc.
Dar astăzi prăznuim și pe preotul Teodoret din Antiohia, care a trăit pe vremea împăratului Iulian, cel care s-a lepădat de credință, nepot al Sfântului și Marelui Constantin, și care a domnit puțin, între anii 361–363. Lepădat fiind de credință, deși fusese creștin, a început să-i aducă pe creștini la pieire.
Acest preot era bun mărturisitor și rugător și era rudă cu împăratul Iulian. Împăratul avea și un unchi cu același nume, care începuse și el să se lepede de Hristos. Preotul Teodoret îi întărea în credință pe toți creștinii și le spunea: „Nu vă temeți, că mulți veți fi uciși pentru credința în Hristos, dar răsplata este mare, că dacă Îl mărturisiți pe Hristos, El vă va primi, chiar dacă veți fi omorâți, în Împărăția cea cerească, precum zice însuși Mântuitorul: În ceea ce veți fi găsiți la moartea voastră, în aceea veți fi judecați. Dacă veți fi găsiți că ați crezut în Hristos, fericiți veți fi.”
Și împăratul Iulian s-a dus la război și acolo a fost ucis. Însă, înainte de a pleca la război, l-a ucis pe preotul Teodoret. Iar înainte de a fi ucis, acesta i-a spus împăratului: „Mă ucizi pe mine, dar și tu vei fi ucis.” Și așa s-a sfârșit preotul Teodoret, ucis din porunca împăratului Iulian, pentru râvna sa pentru credința în Hristos.
Toți cei care L-au mărturisit pe Hristos și au venit la credință au primit cununa muceniciei și viața cea viitoare.
Acești sfinți se roagă acum pentru noi în ceruri. De aceea să le cerem și noi să fim pomeniți, pentru că am venit să-i cinstim la sfânta biserică, și să fim pomeniți înaintea lui Dumnezeu prin mijlocirea lor, ca să luăm iertare de păcate și mântuire. Amin.”
