Înaltpreasfințitul Părinte Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, a rostit sâmbătă, 21 februarie, un cuvânt de învățătură după Acatistele Învierii Domnului, al Sfântului Mucenic Filoteea și al Sfântului Mormânt, oficiate în Catedrala Arhiepiscopală „Sf. Ap. Petru și Pavel” din Constanța.
Model de sfințenie și dăruire
În predica sa, ierarhul a evocat viața Sfintei Filoteea, subliniind iubirea ei profundă față de Dumnezeu și jertfelnicia manifestată încă din tinerețe.
„Iată, acatistul acestei sfinte Filoteea, iubitoare de Dumnezeu atât de mult, născută ca un dar al părinților ei. Ea a fost căsătorită la 14 ani, dar nu a acceptat, ci doar a făcut voia părinților; a trăit în curățenie și, rugându-se îndelung, a rămas văduvă:
Soțul ei a murit și, murind și părinții ei, din marea avere a părinților săi a făcut o mănăstire, unde ea însăși a intrat, pentru că a primit haina monahală și s-a nevoit atât de mult. Toată averea a împărțit-o tuturor săracilor și pe atât de mulți i-a tras la dreapta credință, că era vreme păgânească atunci când trăia ea, și a avut un sfârșit încununat de multă bucurie de la Dumnezeu, Care i-a dat cununa vieții veșnice. De aceea ne este o mare mijlocitoare și ajutătoare: întâi celor din Atena, acolo unde s-a născut și a trăit, dar și tuturor creștinilor.”
Darurile Sfântului Mormânt
ÎPS Teodosie a vorbit și despre semnificația duhovnicească a Acatistului Sfântului Mormânt, evidențiind experiența spirituală a pelerinilor care ajung în locul Învierii:
„Acatistul Sfântului Mormânt ne arată cât de sfânt este locul acesta, câte daruri sunt la Sfântul Mormânt. Cine merge acolo cu credință se umple de fiori; nu mai simți că ești pe pământ, pentru că acolo a stat Cel din Cer și te cheamă la viața cea cerească. Atât de frumos este și acest acatist și atât de mult ne întărește și ne convinge de darurile Celui ce a venit să ne ia păcatele, să ne dea harul Sfântului Duh.”
Chemare la rugăciune neîncetată
În încheiere, Arhiepiscopul Tomisului a adresat credincioșilor un îndemn la statornicie în credință și la rugăciune, subliniind că prezența lui Dumnezeu în viața omului reprezintă adevărata împlinire:
„De aceea să fim mereu credincioși și rugători și pe Bunul Dumnezeu să-L avem necontenit în mintea și în inima noastră, că El este cu adevărat plinirea noastră, El este bucuria noastră și Lui trebuie să-I aducem slavă, laudă și mulțumire în veacul de acum, ca să fim cu El și în veacul viitor. Amin.”
Cuvântul rostit în cadrul rânduielii acatistelor a evidențiat, încă o dată, importanța modelelor de sfințenie, a pelerinajului și a rugăciunii constante în viața credincioșilor, ca drum sigur spre dobândirea bucuriei și a comuniunii cu Dumnezeu.
ADEVARULBISERICII.RO a transcris predica rostită de ÎPS Teodosie, sâmbătă, 21 februarie, după Acatistele Învierii Domnului, al Sf. Mc. Filoteea si al Sfantului Mormant, oficiate de Arhiepiscopul Tomisului în Catedrala Arhiepiscopală „Sf. Ap. Petru și Pavel” din Constanța:
”Preacuvioși, preacucernici părinți, preacuvioase maici, iubiți credincioși,
Iată, acatistul acestei sfinte Filoteea, iubitoare de Dumnezeu atât de mult, născută ca un dar al părinților ei. Ea a fost căsătorită la 14 ani, dar nu a acceptat, ci doar a făcut voia părinților; a trăit în curățenie și, rugându-se îndelung, a rămas văduvă.
Soțul ei a murit și, murind și părinții ei, din marea avere a părinților săi a făcut o mănăstire, unde ea însăși a intrat, pentru că a primit haina monahală și s-a nevoit atât de mult. Toată averea a împărțit-o tuturor săracilor și pe atât de mulți i-a tras la dreapta credință, că era vreme păgânească atunci când trăia ea, și a avut un sfârșit încununat de multă bucurie de la Dumnezeu, Care i-a dat cununa vieții veșnice. De aceea ne este o mare mijlocitoare și ajutătoare: întâi celor din Atena, acolo unde s-a născut și a trăit, dar și tuturor creștinilor.
Acatistul Sfântului Mormânt ne arată cât de sfânt este locul acesta, câte daruri sunt la Sfântul Mormânt. Cine merge acolo cu credință se umple de fiori; nu mai simți că ești pe pământ, pentru că acolo a stat Cel din Cer și te cheamă la viața cea cerească. Atât de frumos este și acest acatist și atât de mult ne întărește și ne convinge de darurile Celui ce a venit să ne ia păcatele, să ne dea harul Sfântului Duh.
De aceea să fim mereu credincioși și rugători și pe Bunul Dumnezeu să-L avem necontenit în mintea și în inima noastră, că El este cu adevărat plinirea noastră, El este bucuria noastră și Lui trebuie să-I aducem slavă, laudă și mulțumire în veacul de acum, ca să fim cu El și în veacul viitor. Amin.”
