Înaltpreasfințitul Părinte Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, a oferit o amplă explicație teologică privind frecvența împărtășirii credincioșilor, subliniind că practica trebuie să respecte rânduiala stabilită de Sfânta Scriptură și de canoanele Bisericii, nu opiniile personale.
Mesajul ierarhului vine în contextul unor practici diferite întâlnite în rândul credincioșilor, unii dorind să se împărtășească foarte des, chiar de la o zi la alta.
„Nu spun ceva de la mine, ci din Sfânta Scriptură”
ÎPS Teodosie și-a fundamentat întreaga explicație pe autoritatea biblică și patristică, respingând ideea unei abordări arbitrare:
„Vă spun nu ceva de la mine, ci ceva din Sfânta Scriptură.”
El a amintit îndemnul Sfântului Apostol Pavel privind responsabilitatea personală înainte de împărtășire:
„Să se cerceteze întâi omul pe sine și așa să mănânce din pâine și să bea din potir.”
Potrivit ierarhului, acest verset reprezintă temelia unei pregătiri serioase, care nu poate fi redusă la un gest repetat mecanic.
Modelul biblic: postul de 40 de zile al lui Moise
Pentru a explica rânduiala împărtășirii, Arhiepiscopul Tomisului a făcut apel la episodul biblic al primirii Tablelor Legii de către Moise.
Acesta a subliniat că Moise a postit 40 de zile pentru a primi Cuvântul lui Dumnezeu, iar după distrugerea primelor table, a fost chemat din nou la același efort ascetic:
„Și i-a zis Dumnezeu: «Vino din nou la post, ca să-ți dau alte table ale Legii». […] «Tot patruzeci de zile».”
În interpretarea Sfinților Părinți, a explicat ierarhul, acest episod devine simbolul pregătirii omului pentru a primi Cuvântul lui Dumnezeu cel viu, adică Sfânta Împărtășanie.
Împărtășirea „de pe o zi pe alta” – o practică greșită
Un punct central al discursului a fost critica directă a unor practici contemporane:
„Sunt unii preoți, necunoscând canoanele, care îi împărtășesc pe credincioși și de pe o zi pe alta. Nu este bine, pentru că nu putem fi mai buni decât Dumnezeu.”
ÎPS Teodosie a avertizat că modificarea rânduielii stabilite de Dumnezeu și de Biserică poate avea consecințe grave din punct de vedere spiritual:
„Dacă Dumnezeu a rânduit așa și noi stricăm rânduiala Lui, spune Sfânta Scriptură: «Îl va strica Dumnezeu pe el».”
El a adăugat că adevărul nu este întotdeauna comod, dar trebuie spus cu fermitate:
„Învățătura lui Dumnezeu nu este cu blândețe, este adevăr. Adevărul, totdeauna, este aspru.”
Ce înseamnă, de fapt, împărtășirea „continuă”
Într-o nuanțare importantă, Arhiepiscopul Tomisului a explicat că în Ortodoxie împărtășirea nu trebuie înțeleasă strict ca act fizic repetat frecvent:
„La ortodocși, împărtășania nu este nici deasă, nici rară, ci este continuă.”
El a arătat că există și o dimensiune spirituală a împărtășirii, prin pomenirea credincioșilor la Sfântul Altar:
„Având pomelnic la Sfântul Altar, suntem pomeniți, iar părticelele noastre sunt puse în Sfântul Sânge […] și atunci ne împărtășim spiritual.”
Astfel, chiar dacă împărtășirea efectivă se face la un anumit interval, legătura cu Hristos rămâne permanentă prin viața liturgică a Bisericii.
Rânduiala celor 40 de zile
În concluzie, ierarhul a reafirmat clar regula pe care o consideră normativă:
„Cine s-a împărtășit astăzi, dacă s-a pregătit, se mai împărtășește peste patruzeci de zile, cum Dumnezeu a rânduit.”
Această perioadă este văzută nu ca o limitare, ci ca un timp necesar de pregătire, prin post, rugăciune și cercetare de sine.
Inițiativă: broșuri explicative pentru credincioși
Pentru a clarifica aceste aspecte în rândul credincioșilor, ÎPS Teodosie a anunțat și o inițiativă concretă:
„Vom face și niște broșuri, ca să arătăm adevărul despre Sfânta Împărtășanie.”
Demersul urmărește uniformizarea înțelegerii și practicii, în acord cu tradiția Bisericii.
Un apel la responsabilitate duhovnicească
Prin această intervenție, Arhiepiscopul Tomisului a lansat un apel direct la discernământ și respectarea rânduielii bisericești, insistând că împărtășirea nu trebuie tratată superficial.
Mesajul său conturează o poziție fermă: împărtășirea este un act central al vieții creștine, dar care presupune pregătire serioasă, ascultare și fidelitate față de tradiția Bisericii.
ADEVARULBISERICII.RO redă cuvântul rostit de ÎPS Teodosie, vineri, 17 aprilie, după Sfânta Liturghie săvârșită la Mănăstirea Dervent pe tema împărtășirii:
”Iubiți credincioși,
Aș vrea să vă spun astăzi nu ceva de la mine, ci ceva din Sfânta Scriptură. Iată, unii vin să se împărtășească, iar uneori creștinii vin și două zile la rând.
Sfântul Apostol Pavel zice: „Să se cerceteze întâi omul pe sine și așa să mănânce din pâine și să bea din potir”.
Iar Sfinții Părinți au dat canoane, iar primul temei al sfintelor canoane este Sfânta Scriptură. Pentru că împărtășania a fost vestită de tablele Legii pe care le-a luat Moise pe muntele Sinai.
Ca să ia aceste table ale Legii, a trebuit să postească 40 de zile și a luat tablele. Dar ce folos? Venind la poporul său, care nu a avut răbdare să-l aștepte pe Moise 40 de zile, și-a făcut un vițel de aur și se închinau vițelului de aur. Moise știa unde a fost și ce table a luat. Trebuia să distrugă vițelul de aur, ca să nu se mai închine evreii la acel vițel de aur. Și, cu tablele Legii, a sfărâmat vițelul de aur.
Apoi s-a adresat lui Dumnezeu: „Doamne, ce să fac? Că tablele Legii le-am stricat, spărgând vițelul de aur”.
Și i-a zis Dumnezeu: „Vino din nou la post, ca să-ți dau alte table ale Legii”.
Ce simbolizau acele table ale Legii? Pe ele erau scrise cele zece porunci ale Cuvântului lui Dumnezeu și pregăteau întruparea Fiului lui Dumnezeu.
Și i-a spus: „Ce să fac ca să-mi dai alte table ale Legii, ca să le aibă poporul și să fie îndreptat?”.
Și i-a zis Dumnezeu să postească din nou. „Dar cât să postesc, Doamne?” „Tot patruzeci de zile.”
Și Moise a mai postit patruzeci de zile, ca să-i dea tablele Legii.
Sfinții Părinți tâlcuiesc că postirea a doua oară a lui Moise, pentru a primi din nou Cuvântul lui Dumnezeu, este simbolul postirii noastre, ca să primim Cuvântul lui Dumnezeu cel viu.
Cine s-a împărtășit astăzi, dacă s-a pregătit, se mai împărtășește peste patruzeci de zile, cum Dumnezeu a rânduit.
Sunt unii preoți, necunoscând canoanele, care îi împărtășesc pe credincioși și de pe o zi pe alta. Nu este bine, pentru că nu putem fi mai buni decât Dumnezeu.
Dacă Dumnezeu a rânduit așa și noi stricăm rânduiala lui Dumnezeu, spune tot Sfânta Scriptură, „Îl va strica Dumnezeu pe el”.
Eu îi compătimesc pe aceia care învață ceea ce nu este adevărat. Învățătura lui Dumnezeu nu este cu blândețe, este adevăr. Adevărul, totdeauna, este aspru.
Iată, am tâlcuit ca să înțeleagă cei de ce le-am dat aghiazmă mare, ca să rămână în canoanele Bisericii și în rânduiala lui Dumnezeu.
Și vă spun răspicat, vom face și niște broșuri, ca să arătăm adevărul despre Sfânta Împărtășanie.
La ortodocși, împărtășania nu este nici deasă, nici rară, ci este continuă. A ne împărtăși la 40 de zile nu înseamnă că numai atunci ne împărtășim.
Având pomelnic la Sfântul Altar, suntem pomeniți, iar părticelele noastre sunt puse în Sfântul Sânge, încât slujitorul zice: „Spală, Doamne, păcatele celor ce au fost pomeniți aici” și atunci ne împărtășim spiritual. De aceea, împărtășania este continuă, dar pentru împărtășania aievea trebuie să postim 40 de zile, cum a poruncit Dumnezeu lui Moise.
