În prima zi a Postului Sfinților Apostoli Petru și Pavel, luni, 8 iunie, Înaltpreasfințitul Părinte Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, a oficiat Sfânta Liturghie a Sfântului Ioan Gură de Aur în Catedrala Arhiepiscopală „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” din Constanța. La finalul slujbei, ierarhul le-a vorbit credincioșilor despre mărturisirea credinței, exemplul sfinților mucenici Nicandru și Marcian și importanța postului care începe în această perioadă.
În cuvântul său, Arhiepiscopul Tomisului a evocat viața celor doi sfinți străromâni pomeniți în această zi, arătând că aceștia au preferat moartea în locul renunțării la Hristos.
Mucenicii care au refuzat să slujească „la doi domni”
ÎPS Teodosie a amintit că Nicandru și Marcian erau soldați în armata romană și au fost condamnați pentru că au refuzat să aducă jertfă idolilor.
„Nu putem să facem aceasta. Noi nu slujim la doi domni. Adevăratul Dumnezeu este numai Iisus Hristos și nu amestecăm idolii cu Împăratul cerului și al pământului, Dumnezeul Cel adevărat, Iisus Hristos”, au mărturisit cei doi sfinți înaintea prigonitorilor.
Potrivit relatării prezentate de ierarh, mucenicii au fost supuși unor chinuri cumplite, însă au rămas statornici în credință, fiind întăriți de Dumnezeu.
„Mai bine să suportăm chinuri acum și să moștenim viața viitoare decât să ne mângâiem acum, fără chinuri, și să pierdem viața viitoare”, au răspuns ei celor care încercau să-i determine să renunțe la credință.
Exemplul unei mărturisiri până la capăt
Înaltpreasfințitul Părinte Teodosie a evidențiat și atitudinea diferită a soțiilor celor doi mucenici. Dacă soția lui Nicandru l-a rugat să se supună poruncii împăratului pentru a rămâne alături de familie, soția lui Marcian l-a încurajat să rămână credincios lui Hristos până la sfârșit.
Ierarhul a subliniat că jertfa celor doi sfinți a devenit o mărturie puternică inclusiv pentru păgânii care au asistat la suferințele lor.
„Acesta trebuie să fie Dumnezeul Cel adevărat, dacă astfel îi întărește pe aceștia care pătimesc și care trebuiau să fie morți. Dar iată, în continuare au puterea să rabde și fețele lor sunt pline de lumină și de bucurie”, au spus cei care au văzut curajul mucenicilor.
Îndemn la post și rugăciune
În partea finală a predicii, Arhiepiscopul Tomisului a vorbit despre începutul Postului Sfinților Apostoli, pe care l-a numit un timp de întărire duhovnicească și de apropiere de Dumnezeu.
„Astăzi este zi de mare început, începutul Postului Sfinților Apostoli, și să dăm slavă lui Dumnezeu. Fiindcă a fost Paștele devreme, să dăm un post mai consistent, să-l ținem cu toții, că postul este puterea noastră și, unit cu rugăciunea, ne aduce toate darurile de la Dumnezeu, ca să ne întărim în credință și să primim ajutor sfânt de la Dumnezeu în toată vremea”, a spus ierarhul.
ÎPS Teodosie le-a reamintit credincioșilor că postul Sfinților Apostoli este unul dintre cele mai ușoare posturi de peste an, având numeroase zile cu dezlegare la pește.
„Să țineți cu toții postul”
În încheiere, Arhiepiscopul Tomisului i-a îndemnat pe credincioși să respecte rânduiala postului și să se roage cu stăruință.
„Să-I mulțumim lui Dumnezeu pentru această primă Sfântă Liturghie din Postul Sfinților Apostoli. Să țineți cu toții postul. Este un post mai ușor: sâmbăta și duminica, marțea și joia este dezlegare la pește. Să-l țineți până la capăt și să-l rugați pe Sfântul Efrem să vă ajute în fiecare zi”, a transmis Înaltpreasfințitul Părinte Teodosie.
ADEVARULBISERICII.RO a transcris predica rostită de ÎPS Teodosie, luni, 8 iunie, după Liturghia Sf. Ioan Gură de Aur, oficiată de Arhiepiscopul Tomisului în Catedrala Arhiepiscopală „Sf. Ap. Petru și Pavel” din Constanța:
„Preacuvioși, preacucernici părinți, iubiți credincioși,
Iată, în această sfântă zi noi îi prăznuim pe doi sfinți străromâni, Nicandru și Marcian. Aceștia erau soldați în armata împăratului roman. A venit o poruncă împărătească ca toți soldații creștini care nu aduc jertfă idolilor să fie dezlegați de această demnitate și, dacă nu se hotărăsc să aducă jertfă, să fie dați la temniță și la moarte.
Au primit această sentință și Nicandru, și Marcian. Au fost rugați măcar câteva picături de tămâie să pună pe jertfa zeilor pe care împăratul îi cinstea.
Și ei au spus:
„Nu putem să facem aceasta. Noi nu slujim la doi domni. Adevăratul Dumnezeu este numai Iisus Hristos și nu amestecăm idolii cu Împăratul cerului și al pământului, Dumnezeul Cel adevărat, Iisus Hristos.”
Au venit chinurile asupra lor. Li s-a spus:
„Dacă nu v-ați supus poruncii, mari chinuri veți avea de răbdat.”
Dar ei au răspuns:
„Aceste chinuri sunt de scurtă durată. Mai bine să suportăm chinuri acum și să moștenim viața viitoare decât să ne mângâiem acum, fără chinuri, și să pierdem viața viitoare.”
Au fost chemate și soțiile celor doi. Soția lui Nicandru era păgână și avea și un copil. A venit și a cerut soțului său să nu-i lase fără ajutor, să facă ceea ce spune împăratul și judecătorul, ca să rămână cu ei și să-i ajute.
Și plângea și se zbuciuma, dar Nicandru și-a sărutat copilul și a zis soției:
„Eu merg să mijlocesc și pentru voi, de voi afla milă la Dumnezeu.”
A ales mai degrabă să pătimească și să moară decât să rămână cu soția și copilul, căci soția nu venise la credință.
A venit și soția lui Marcian. Aceasta era credincioasă și, spre deosebire de cealaltă soție, îl încuraja pe Marcian și spunea:
„Să nu slăbești în mărturisire și să-L mărturisești pe Hristos până la capăt.”
Cu toate că au fost chinuiți în toate chipurile, au fost loviți cu pietre în capetele lor, au fost strujite trupurile lor cu unghii de fier, dar îngerul Domnului se arăta și îi tămăduia.
Și se minunau și păgânii de această mărturisire a celor care nu simțeau durerea rănilor și mulți dintre ei au zis:
„Acesta trebuie să fie Dumnezeul Cel adevărat, dacă astfel îi întărește pe aceștia care pătimesc și care trebuiau să fie morți. Dar iată, în continuare au puterea să rabde și fețele lor sunt pline de lumină și de bucurie.”
În cele din urmă au hotărât să-i omoare, tăindu-le capetele cu sabia. Și au fost scoși afară din cetate și mergeau cu zâmbet și cu rugăciune la moarte, ca la nuntă, pentru că într-adevăr mergeau spre bucuria pe care o simțeau și o vedeau mai dinainte, de a fi împreună cu Părintele Ceresc, cu Fiul Său, Iisus Hristos, Care ne-a răscumpărat pe toți.
Așa s-au sfârșit vrednicii mucenici Nicandru și Marcian, că au biruit prin moartea lor toată nesăbuința păgânilor și au rămas cu Hristos. Și acum sunt mijlocitorii noștri în viața cea cerească. Se roagă pentru noi, frații mai mici, ca să rămânem și noi credincioși în dragostea lui Dumnezeu și în bucuria comuniunii.
Astăzi este zi de mare început, începutul Postului Sfinților Apostoli, și să dăm slavă lui Dumnezeu. Fiindcă a fost Paștele devreme, să dăm un post mai consistent, să-l ținem cu toții, că postul este puterea noastră și, unit cu rugăciunea, ne aduce toate darurile de la Dumnezeu, ca să ne întărim în credință și să primim ajutor sfânt de la Dumnezeu în toată vremea.
Să-I mulțumim lui Dumnezeu pentru această primă Sfântă Liturghie din Postul Sfinților Apostoli. Să țineți cu toții postul. Este un post mai ușor: sâmbăta și duminica, marțea și joia este dezlegare la pește. Să-l țineți până la capăt și să-l rugați pe Sfântul Efrem să vă ajute în fiecare zi.
Amin.”
