Marți, 2 decembrie, după săvârșirea Sfintei Liturghii a Sfântului Ioan Gură de Aur în Catedrala Arhiepiscopală „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” din Constanța, Înaltpreasfințitul Părinte Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, a rostit un amplu cuvânt de învățătură dedicat sărbătorilor zilei și marilor duhovnici ai Moldovei, aducând în atenție episoade mai puțin cunoscute din viața Sfântului Ilie Cleopa și legătura sa duhovnicească cu actualul Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, Preafericitul Părinte Daniel.
Ierarhul a amintit că în această zi sunt pomeniți Sfântul Proroc Avacum, Sfânta Muceniță Mirope, dar și doi mari părinți ai vieții monahale românești, Cuvioșii Paisie și Ilie Cleopa de la Mănăstirea Sihăstria.
Proroci și mucenici ai credinței
ÎPS Teodosie a vorbit despre viața Sfântului Proroc Avacum, care a trăit cu aproximativ 600 de ani înainte de Hristos și a vestit robia poporului evreu, precum și întoarcerea acestuia din captivitate. Totodată, a subliniat exemplul de jertfelnicie al Sfintei Mucenițe Mirope, care a ales să-și dea viața pentru Hristos, fiind cunoscută drept „dătătoare de mir”, datorită minunilor petrecute la mormântul său și vindecărilor săvârșite prin ungerea cu mirul izvorât din sfintele sale moaște.
Paisie și Cleopa – stâlpii Sihăstriei
Un moment central al predicii a fost dedicat Sfinților Cuvioși Paisie și Ilie Cleopa, care au transformat Mănăstirea Sihăstria într-o adevărată vatră de rugăciune și de formare duhovnicească.
ÎPS Teodosie a amintit că Sfântul Paisie, născut în 1897, a fost un mare nevoitor și povățuitor de suflete, primind la Sihăstria pe fratele Constantin, cel care avea să devină ulterior Părintele Ilie Cleopa. Împreună, cei doi au zidit o școală a rugăciunii, iar Paisie a fost pentru mulți ani îndrumător și sprijin al tânărului duhovnic.
Sfântul Ilie Cleopa, a subliniat ierarhul, a devenit unul dintre cei mai mari învățători ai credinței ortodoxe românești, lăsând în urmă un bogat tezaur de scrieri duhovnicești, prin care mii de oameni au deprins „abecedarul credinței”. Chiar și românii din diaspora, dar și mulți convertiți la Ortodoxie, s-au format citind lucrările sale.
Propunerea de a deveni Patriarh și sfatul Sfântului Paisie
Unul dintre cele mai emoționante momente ale predicii a fost relatarea episodului legat de propunerea ca Părintele Ilie Cleopa să devină Patriarh al României, la începutul anilor ’90.
ÎPS Teodosie a povestit că, fiind încă în viață Sfântul Paisie, Părintele Cleopa i-a cerut sfat:
„Părinte, unii spun că ar trebui să primesc slujirea de Patriarh. Ce să fac? Mie îmi e foarte bine aici.”
Răspunsul bătrânului duhovnic a fost hotărâtor:
„Dacă vei accepta această propunere, nu vei mai fi Cleopa, duhovnicul și trăitorul de aici, pentru că acolo este multă frământare.”
Părintele Cleopa a ales să asculte de sfatul dascălului său și să rămână la Sihăstria, dedicându-se în continuare slujirii directe a credincioșilor și ucenicilor săi.
Legătura cu Patriarhul Daniel
În continuare, ÎPS Teodosie a amintit episodul venirii la Sfântul Cleopa a unui tânăr teolog pe nume Dan Ilie, care i-a devenit naș de călugărie și ucenic. Acesta avea să fie, mai târziu, actualul Patriarh al României, Preafericitul Părinte Daniel.
„Preafericirea Sa este un ucenic duhovnicesc al Părintelui Cleopa, pentru că a iubit Sihăstria încă din tinerețe”, a subliniat Arhiepiscopul Tomisului.
După studii teologice de înalt nivel, tânărul monah a fost format duhovnicește sub îndrumarea marii școli a Sihăstriei, unde a primit tunderea monahală și a fost întărit pentru slujirea Bisericii.
Moștenirea duhovnicească
În încheiere, ÎPS Teodosie a vorbit despre sfințenia vieților celor doi părinți, Paisie și Cleopa, ale căror sfinte moaște sunt cunoscute pentru bună mireasmă și nenumărate binecuvântări, mărturisind totodată despre propria sa legătură cu Mănăstirea Sihăstria și despre bucuria slujirii de acolo.
Ierarhul a îndemnat credincioșii:
„Să urmăm învățătura Sfinților Părinți, să rămânem în rugăciune, priveghere și dragoste, să păstrăm credința vie și mărturisitoare și să urcăm treptele suirii duhovnicești către Împărăția lui Dumnezeu.”
ADEVARULBISERICII.RO a transcris predica rostită de ÎPS Teodosie, marți, 2 decembrie, după Liturghia Sf. Ioan Gură de Aur, oficiată de Arhiepiscopul Tomisului în Catedrala Arhiepiscopală „Sf. Ap. Petru și Pavel” din Constanța:
”Preacuvioși și preacucernici părinți, iubiți credincioși,
Iată o zi frumoasă și luminoasă, a doua zi a lunii decembrie, când prăznuim un mare proroc, pe Sfântul Proroc Avacum, pe Sfânta Muceniță Mirope, precum și un ierarh și doi cuvioși părinți ai noștri de la Mănăstirea Sihăstria.
Sfântul Cuvios Avacum a trăit cu aproximativ 600 de ani înainte de Hristos și, iată, prorocirea sa s-a adeverit: poporul a fost luat în robie, babilonienii au venit și au dus poporul în robie, fapt întâmplat în anul 588 înainte de Hristos. El a prorocit și întoarcerea din robie a celor duși în captivitate, iar după aceea s-a retras în satul său și a trăit acolo până cu doi ani înainte de întoarcerea poporului, când a trecut la Domnul.
Sfântul Proroc Avacum a prorocit și despre templu, că va fi dărâmat, iar înainte ca robia să înceapă s-a văzut lumină în templu, ca semn că Dumnezeu îi avertiza pe cei care se îndepărtaseră de credință și apucaseră în întuneric.
Sfântul Proroc Avacum este cinstit pentru viața sa curată și pentru legătura lui necontenită cu Dumnezeu, căci vorbea cu Dumnezeu prin rugăciune și se ruga fără încetare.
Astăzi o prăznuim și pe Sfânta Muceniță Mirope, care și-a primit numele de la minunea de la mormântul ei.
Această sfântă muceniță era atât de vrednică și arzătoare de dorința de a rămâne cu Hristos, încât își petrecea întreg timpul în rugăciune. Când a venit ceasul alegerii – fie să se lepede de Hristos și să slujească idolilor, fie să rămână cu Hristos și să fie ucisă – ea a ales moartea pentru Hristos.
Rugându-se, a spus:
„Doamne, Te iubesc atât de mult și nu pot să mă despart de Tine. Cei care mă îndeamnă să mă lepăd de Tine sunt fiii diavolului. De aceea voi rămâne cu Tine, Doamne; ajută-mă ca, plecând din lumea aceasta, să nu cobor în cele de jos, ci să vin la Tine, pentru că m-am lepădat de diavol.”
Rugăciunile sale erau atât de fierbinți, încât mulți păgâni care o vedeau o ascultau și primeau învățătura ei. Ea le spunea:
„Dacă L-ați cunoaște pe Dumnezeu Cel adevărat, v-ați ruga și voi neîncetat, căci nimic nu este mai de folos decât rugăciunea, credința și mintea înălțată la Dumnezeu, Creatorul, Purtătorul de grijă și Răscumpărătorul nostru din toate păcatele.”
Sfânta Muceniță Mirope a fost ucisă, iar la mormântul ei izvorau mereu picături de mir. Cei care o cunoscuseră spuneau și altora, iar mormântul a fost deschis și, din sfintele ei moaște, se revărsa mir cu care se vindecau bolnavii.
De aceea a fost numită Mirope, adică „dătătoare de mir”, mir care aducea sănătate, bucurie și înțelepciune.
Mulți oameni, chiar dacă erau sănătoși trupește, dar bolnavi cu sufletul, se luminau la minte, și erau bucuroși de ceea ce le hărăzea Sfintei Mucenițe Mirope.
Dar iată, astăzi îi prăznuim pe cei doi mari părinți ai Moldovei: Părintele Paisie și Părintele Ilie Cleopa.
Părintele Paisie s-a născut în anul 1897, în județul Botoșani, și a intrat la Mănăstirea Cozancea. Era foarte râvnitor la rugăciune și la citirea cărților sfinte. După o vreme, a plecat mai departe, în Moldova, spre zona Neamțului.
A mers în ținutul de lângă Peștera Sfintei Teodora, unde și-a ales un loc de viețuire, dorind viața pustnicească. Mai târziu a fost adus la Mănăstirea Sihăstria, unde l-a primit pe fratele Constantin, care avea să devină Părintele Ilie Cleopa. Constantin se născuse în anul 1912, fiind cu 15 ani mai tânăr decât Părintele Paisie.
Cei doi au făcut din Mănăstirea Sihăstria o adevărată vatră de rugăciune, care, până astăzi, este un reper duhovnicesc deosebit de frumos.
Părintele Paisie a fost un mare rugător și un primitor al tuturor celor care aveau nevoie de cuvânt de folos, de învățătură, de rugăciune și de dragoste. I-a învățat pe toți ce înseamnă comuniunea cu Dumnezeu.
Nu este nimic mai vrednic de dorit, mai de folos și mai de preț decât credința, rugăciunea, smerenia, postul, dragostea și toată fapta cea bună.
De aceea, Părintele Paisie se retrăgea uneori în munți, unde îi plăcea să ducă o viață mai singuratică; însă nu era niciodată cu adevărat singur, pentru că ucenicii îl căutau mereu.
Când Părintele Cleopa s-a întors în mănăstire, ucenicul Părintelui Paisie, acesta era starețul Mănăstirii Sihăstria și îi purta mare grijă. Părintele Paisie a fost stareț o vreme, dar apoi au venit vremuri grele.
Părintele Paisie s-a mutat la Domnul în 18 iunie 1990, la vârsta de 93 de ani.
Părintele Ilie Cleopa, mare învățător și dascăl al credinței, fără a avea o educație școlară, dar cu o profundă educație duhovnicească, a învățat să citească și să scrie și a lăsat în urma sa un tezaur de cărți duhovnicești de mare folos.
Când a fost în America, cu ani în urmă, creștinii de acolo — mai ales cei care nu erau ortodocși, dar doreau să devină — învățau „abecedarul credinței” din cărțile Părintelui Ilie Cleopa și se bucurau foarte mult.
Părintele Ilie Cleopa a fost o lumină vie și puternică pentru nenumărați credincioși. Mulți dintre cei care au ajuns la Sihăstria au primit prin el multă bucurie și binecuvântare.
În timpul perioadei comuniste, Părintele Cleopa a fost nevoit să se ascundă în munți și în locuri tainice, fiind prigonit. După schimbarea vremurilor, s-a întors la mănăstire, iar în anul 1990 era deja cel mai cunoscut părinte duhovnicesc al României.
De aceea, unii l-au propus chiar pentru slujirea de Patriarh. La începutul anului 1990, Părintele Paisie era încă în viață. Părintele Cleopa l-a întrebat atunci:
„Părinte, iată ce spun unii: ce să fac? Mie îmi este foarte bine aici.”
Și Părintele Paisie, cu înțelepciunea sa, i-a spus:
„Dacă vei accepta această propunere, nu vei mai fi Cleopa, duhovnicul și trăitorul de aici, pentru că acolo este multă frământare.”
Și iată că Părintele Cleopa l-a ascultat pe Părintele Paisie.
Deși Părintele Cleopa nu a ajuns Patriarh, a venit un tânăr teolog, foarte învățat, la Părintele Cleopa să-i fie naș de călugărie. Acel tânăr se numea Dan Ilie și avea să devină, mai târziu, viitorul Patriarh al Bisericii noastre.
De aceea, Părintele Cleopa a avut o mână atât de binecuvântătoare și se ruga neîncetat pentru ucenicii săi. Trebuie să știm că Preafericitul Părinte Patriarh Daniel este un ucenic duhovnicesc al Părintelui Cleopa, pentru că a iubit Sihăstria încă din tinerețe.
După studii teologice înalte, a venit mai întâi la Mănăstirea Antim, unde l-a cunoscut pe Sfântul Părinte Sofian, de care a fost foarte apropiat. Eram atunci acolo; a fost hirotonit, iar mai apoi, după ce a primit de la Părintele Cleopa tunderea în monahism, Dumnezeu i-a rânduit să fie un slujitor al Bisericii noastre.
Părintele Cleopa a rămas și astăzi, pentru noi toți, un adevărat călăuzitor duhovnicesc.
Trupurile celor doi sfinți, Ilie Cleopa și Paisie, sunt frumos mirositoare, înmiresmate cu mireasma sfințeniei.
Am fost la Sihăstria împreună cu colegii, la împlinirea a 50 de ani de la absolvirea seminarului, unde am săvârșit slujbă și ne-am bucurat de oblăduirea Sfinților Ilie Cleopa și Paisie. Am fost primiți de vrednicul părinte arhimandrit Arsenie, starețul de acum al mănăstirii, originar de aici, din Constanța.
Să ne ajute Dumnezeu să luăm învățătură de la acești sfinți părinți, iar Părintele Ilie Cleopa ne îndemna mereu la răbdare, la rugăciune, la dorirea de a avea Raiul, de a păstra întotdeauna credința vie și mărturisitoare și să nu uităm niciodată că noi suntem ai lui Dumnezeu și că Dumnezeu ne cheamă să rămânem cu El.
În vremurile de acum, prin rugăciune, priveghere, dragoste și comuniune, să putem urca treptele suirii duhovnicești până la Împărăția cerească, de care să avem parte cu toții.
Amin.”
