Înaltpreasfințitul Părinte Antonie a fost întronizat duminică, 12 iulie, în demnitatea de Arhiepiscop al Chișinăului, Mitropolit al Basarabiei și Exarh al Plaiurilor. În primul său cuvânt ca întâistătător al Mitropoliei Basarabiei, ierarhul a vorbit despre identitatea românească a Basarabiei, prigoana sovietică, lupta pentru recunoașterea Mitropoliei și prioritățile noii sale slujiri.
Unul dintre cele mai puternice momente ale discursului a fost cel în care ÎPS Antonie s-a referit la Patriarhia Moscovei și a lansat un apel la încetarea confruntării, exprimându-și speranța că Patriarhul Kirill și structura bisericească aflată sub autoritatea sa în Republica Moldova vor alege calea înțelegerii și a colaborării.
Momentul cel mai emoționant al ceremoniei s-a produs însă atunci când noul Mitropolit al Basarabiei și-a amintit părinții, plecați „în lumea drepților”. Vorbind despre mama sa, Feodora, ierarhul nu și-a mai putut stăpâni lacrimile.
Apel către Patriarhia Moscovei: „Să treacă de la ură și confruntare la înțelegere și colaborare”
În discursul rostit la întronizare, ÎPS Antonie a amintit implicarea sa în procesul intentat de Mitropolia Basarabiei împotriva Republicii Moldova la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
Ierarhul a subliniat că Mitropolia Basarabiei a obținut atunci un „răsunător câștig de cauză”, după ani de prigonire și de umilințe, atât în raport cu autoritățile statului, cât și în disputa cu structura locală a Patriarhiei Moscovei.
„Mitropolia Basarabiei a obținut un răsunător câștig de cauză, atât în fața statului, pe atunci prigonitor, Republica Moldova, cât și în fața structurii locale a Patriarhiei Ruse de la Moscova, despre care sperăm că măcar de acum înainte va înțelege și va avea înțelepciunea practică de a trece de la ură și confruntare la înțelegere și colaborare”, a declarat ÎPS Antonie.
Noul Mitropolit al Basarabiei a evocat, în acest context, întâlnirea desfășurată la Chișinău, la 15 ianuarie 1999, între delegațiile Patriarhiei Române și Patriarhiei Moscovei. Delegația română era condusă de actualul Patriarh Daniel, iar cea rusă de actualul Patriarh Kirill.
Mesajul ÎPS Antonie reprezintă un apel direct la depășirea tensiunilor și la înlocuirea confruntării cu dialogul, într-un moment în care Mitropolia Basarabiei se află într-un amplu proces de dezvoltare și consolidare.
ÎPS Antonie: Basarabenii trebuie să se regăsească în Biserica Ortodoxă Română
Mitropolitul Basarabiei a afirmat că românii de pe cele două maluri ale Prutului aparțin aceluiași neam, vorbesc aceeași limbă și mărturisesc aceeași credință ortodoxă.
„Un alt adevăr de neclintit este că basarabenii și frații lor de peste Prut sunt de aceeași credință ortodoxă și cu toții, cum este și firesc, trebuie să se regăsească în aceeași Biserică, Biserica Ortodoxă Română”, a spus ierarhul.
ÎPS Antonie a amintit că, încă din anii studenției, a susținut reactivarea Mitropoliei Basarabiei, pe care a numit-o „singura Biserică cu adevărat și pe deplin canonică în acest spațiu”.
El a evocat, de asemenea, anii petrecuți la Facultatea de Teologie din Iași și influența pe care au avut-o asupra formării sale Patriarhul Daniel, la acea vreme Mitropolit al Moldovei și Bucovinei, și istoricul Mircea Păcurariu.
„La încheierea studiilor de teologie la Iași, în 1994, știam ce voi face pentru tot restul vieții mele. Voi sluji Biserica Ortodoxă Română și neamul meu românesc, gândit, plămădit și ocrotit de Părintele nostru ceresc”, a mărturisit ÎPS Antonie.
Mitropolitul Basarabiei a plâns când și-a amintit părinții
Momentul cu cea mai puternică încărcătură emoțională a avut loc spre finalul discursului. Privind retrospectiv asupra vieții sale, ÎPS Antonie a mulțumit lui Dumnezeu și Maicii Domnului, apoi și-a îndreptat gândul către părinții săi, Mihodie și Feodora, trecuți la cele veșnice.
Vocea ierarhului s-a frânt, iar noul Mitropolit al Basarabiei a început să plângă atunci când a vorbit despre mama sa, neștiutoare de carte, dar pe care a numit-o „prima mea învățătoare”.
„În aceste momente îndrept un gând de mulțumire către părinții mei, plecați în lumea drepților, tatăl meu, Metodie, și mama mea, Teodora, pentru educația pe care mi-au dat-o”, a spus ÎPS Antonie.
După o pauză provocată de emoție, ierarhul a continuat:
„Mama, cu toate că a fost neștiutoare de carte, a fost prima mea învățătoare, iar primele lecții pe care le-am primit de la ea au fost credința în Dumnezeu, bunătatea și respectul pentru oameni. Ea m-a învățat să mă rog, ea m-a dus pentru prima dată la biserică.”
Mărturisirea a fost unul dintre cele mai emoționante momente ale ceremoniei de întronizare, dezvăluind legătura profundă dintre educația primită în familie și drumul ulterior al noului mitropolit.
„Dezbinarea este de la cel rău. Hrana celui rău este conflictul”
ÎPS Antonie a insistat asupra nevoii de unitate în interiorul Mitropoliei Basarabiei, avertizând că orgoliul, egoismul și conflictul distrug comuniunea dintre oameni.
„Știm de la Sfinții Părinți că dezbinarea este de la cel rău. Acesta folosește slăbiciunile omului, în special orgoliul și egoismul, pentru a rupe unitatea, a semăna tulburarea și a încuraja gâlcevile și cearta. Hrana celui rău este conflictul”, a declarat mitropolitul.
El le-a cerut ierarhilor, preoților și credincioșilor să parcurgă împreună noua etapă din viața Mitropoliei Basarabiei, „în credință, în unitate, în bună înțelegere și împreună-lucrare”.
Totodată, ierarhul a transmis un mesaj către toți ortodocșii din Republica Moldova aflați în afara jurisdicției Mitropoliei Basarabiei.
„Mitropolia Basarabiei îi așteaptă cu drag și cu răbdare pe toți fiii ortodocși ai acestui spațiu să revină acasă și îi va îmbrățișa părintește ca pe fiii ei care au ajuns, din cauza unui context istoric vitreg, înstrăinați”, a spus ÎPS Antonie.
Recuperarea patrimoniului confiscat de regimul sovietic
Noul Mitropolit al Basarabiei a prezentat și principalele direcții ale mandatului său. Printre acestea se numără propovăduirea Evangheliei, continuarea proiectelor misionare, pastorale, sociale și educaționale, dezvoltarea învățământului teologic și ridicarea de noi biserici.
O prioritate va fi continuarea demersurilor pentru recuperarea patrimoniului Mitropoliei Basarabiei, confiscat de regimul sovietic.
„Vom continua ridicarea de noi lăcașuri sfinte și demersurile pentru dobândirea legală a imensului patrimoniu imobiliar al Mitropoliei Basarabiei, spoliat de regimul sovietic”, a anunțat ierarhul.
ÎPS Antonie dorește, de asemenea, ca Mitropolia Basarabiei să fie recunoscută oficial drept victimă a represiunilor politice ale regimului sovietic de ocupație.
El a anunțat continuarea întocmirii martirologiului Bisericii Basarabene și pregătirea documentației necesare unei eventuale canonizări a clericilor și credincioșilor din Basarabia care au fost persecutați și uciși în perioada sovietică.
O zi dedicată clericilor uciși în represiunile staliniste
Mitropolitul Basarabiei intenționează să solicite instituirea unei zile de comemorare a clerului ortodox care a căzut victimă represiunilor staliniste.
Totodată, va fi analizată posibilitatea aducerii la Chișinău a osemintelor foștilor Mitropoliți ai Basarabiei Gurie Grosu și Efrem Enăchescu, precum și aducerea la Bălți a osemintelor Mitropolitului Visarion Puiu.
ÎPS Antonie a anunțat și intenția încheierii unui acord de parteneriat social și cultural între Mitropolia Basarabiei și Guvernul Republicii Moldova.
„Înțeleg să conduc Mitropolia Basarabiei ca pe o instituție care va răspândi pace și bună înțelegere în societate, o instituție eclesiastică deschisă spre dialog interortodox și interconfesional”, a precizat noul mitropolit.
„Vor găsi în mine un părinte, un frate și un prieten”
În încheiere, ÎPS Antonie le-a transmis clericilor și credincioșilor că noua sa slujire va fi una bazată pe apropiere, ascultare și colaborare.
„Mă adresez clericilor și credincioșilor din Mitropolia Basarabiei și îi asigur pe toți că vor găsi în mine un părinte, un frate și un prieten”, a afirmat ierarhul.
ÎPS Antonie a spus că își asumă noua demnitate ca pe o cruce, dar și ca pe o slujire pe care o va împlini cu nădejde în ajutorul lui Dumnezeu.
„Oricât de grea ar fi crucea vieții noastre, aceasta este mai ușoară când o purtăm împreună cu Dumnezeu”, a declarat noul Mitropolit al Basarabiei.
ADEVARULBISERICII.RO a transcris cuvântul rostit de ÎPS Antonie, noul Mitropolit al Basarabiei, la întronizarea sa:
Înaltpreasfinția Voastră, Părinte Mitropolit, Înaltpreasfințiile Voastre, Părinți Arhiepiscopi, Preasfințiile Voastre, domnule ministru, Excelența Voastră, stimați reprezentanți ai mediului academic, preacuvioși și preacucernici părinți, preacuvioase maici, onorate oficialități, iubiți frați și surori,
Voi începe cuvântul meu cu o mărturisire.
În anul 1992, la 19 decembrie, când Biserica Ortodoxă Română Mamă, luminată de Duhul Sfânt, Duhul Adevărului, al libertății și al comuniunii, a binecuvântat, prin Actul Patriarhal și Sinodal, reactivarea Mitropoliei Basarabiei, mă aflam la Iași, la Facultatea de Teologie, unde am ajuns căutând răspuns la una dintre întrebările care mă frământau încă din vremea când eram student la Medicină.
Auzisem, în cadrul studiului, la lecțiile de psihiatrie, sintagma „bolnav sufletește”. Iar aceasta a dat naștere mai multor întrebări: când și în ce condiții sufletul omului se menține sănătos? În ce condiții se poate îmbolnăvi și dacă există vreo legătură între sănătatea sufletului și cea a trupului, respectiv între boala sufletului și boala trupului?
Când am aflat despre reactivarea Mitropoliei Basarabiei, singura Biserică cu adevărat și pe deplin canonică în acest spațiu, noi, studenții de la Teologie, ne-am bucurat de împlinirea acestui act de dreptate istorică și am semnat, în acest sens, o scrisoare prin care ne-am exprimat în mod hotărât susținerea față de decizia sinodală adoptată sub înțeleapta păstorire a fericitului întru adormire și vrednicului de pomenire Patriarh Teoctist.
La Iași, în cadrul conferințelor duhovnicești susținute în Postul Nașterii Domnului și în Postul Sfintelor Paști de Preafericitul nostru Părinte Patriarh Daniel, pe atunci Mitropolit al Moldovei și Bucovinei, am descoperit frumusețea și profunzimea spiritualității ortodoxe.
Tot de la Preafericitul Părinte Patriarh am aflat despre Filocalie. După ce am făcut rost de o xerocopie a primului volum al Filocaliei, am citit-o cu mult interes și atenție, transcriind aproape integral conținutul ei în câteva caiete, pentru că fiecare capăt mi se părea interesant și unic.
Lecturile filocalice, alături de alte lecturi, au constituit pentru mine, ca medic venind dintr-un mediu marcat de ideologia materialismului comunist și de sechelele ateismului sovietic militant, unde, în școlile pe care le-am urmat, am studiat discipline precum Istoria Partidului Comunist, Economia politică, Ateismul științific sau Comunismul științific, un moment de schimbare, de transformare și de descoperire a literaturii duhovnicești, o adevărată hrană sufletească despre care nu mai auzisem până atunci.
La Iași l-am avut profesor pe vrednicul de pomenire Părinte Profesor Academician Mircea Păcurariu, de la care, la lecțiile de Istoria Bisericii Ortodoxe Române, am aflat multe lucruri despre neamul românesc și credința strămoșească, despre care în perioada sovietică nu auzisem nimic.
De la cursurile Părintelui Păcurariu am înțeles mai bine ceea ce a spus și poetul Grigore Vieru, în una dintre poeziile sale, „Scrisoare din Basarabia”, că, de fapt, și pe mine m-au mințit la școală.
Citez:
„În vreme putredă și goală,
Pe mine, frate, cum să-ți spun,
Pe mine m-au mințit la școală
Că mi-ești dușman, nu frate bun.”
De altfel, poetul Grigore Vieru este unul dintre semnatarii Actului Patriarhal și Sinodal de reactivare a Mitropoliei Basarabiei și membru al primei Adunări Eparhiale a Mitropoliei Basarabiei.
La încheierea studiilor de teologie la Iași, în 1994, știam ce voi face pentru tot restul vieții mele. Voi sluji Biserica Ortodoxă Română și neamul meu românesc, gândit, plămădit și ocrotit de Părintele nostru ceresc.
Nu, nu comit aici un act de naționalism îngust, cum poate ar dori să interpreteze unii, ci reafirm, într-un glas cu Sfântul Părinte Mărturisitor Dumitru Stăniloae:
„Calitatea națională nu este un accident, un adaos umanului pur. Calitatea națională este însuși umanul într-o anumită formă a lui. Precum orice element material are în mod necesar o anumită formă, așa și umanul se reprezintă cu necesitate într-o anumită formă, determinată dinăuntru și, deci, intrinsecă lui. Un uman pur, nedeterminat de o anumită formă, nu se poate închipui.”
În cei aproape 17 ani până la intrarea mea în cler, am desfășurat diferite activități administrative, misionare, culturale și mediatice în cadrul Mitropoliei Basarabiei, prin care am încercat să-i ajut pe semenii mei să descopere dragostea milostivă a lui Dumnezeu pentru fiecare dintre noi și să înțeleagă din ce neam fac parte și de care Biserică trebuie să aparțină.
Cu alte cuvinte, m-am străduit ca adevărul rostit de poetul și preotul basarabean Alexei Mateevici, autorul poeziei „Limba noastră”, actualul imn al Republicii Moldova, în cadrul Primului Congres al Învățătorilor Moldoveni din Basarabia, ținut între 25 și 28 mai 1917, la Chișinău, și anume că:
„N-avem două limbi și două literaturi, ci numai una, aceeași cu cea de peste Prut.”
Precum și un alt adevăr:
„Da, suntem moldoveni, fii ai vechii Moldove, însă facem parte din marele trup al românismului, așezat prin România, Bucovina și Transilvania. Frații noștri din Bucovina, Transilvania și Macedonia nu se numesc după locurile unde trăiesc, ci își spun români. Așa trebuie să facem și noi.”
Aceste adevăruri am încercat să le fac cunoscute cât mai multor confrați români basarabeni.
Un alt adevăr de neclintit este că basarabenii și frații lor de peste Prut sunt de aceeași credință ortodoxă și cu toții, cum este și firesc, trebuie să se regăsească în aceeași Biserică, Biserica Ortodoxă Română.
Am încercat să promovez aceste adevăruri prin cele două reviste, „Alfa și Omega” și „Misionarul”, redactate între anii 1995 și 2014. Același lucru l-am făcut și în perioada în care am predat la Catedra de Istorie a Universității „Ion Creangă” din Chișinău, precum și prin emisiunea „Lumina Cuvântului”, realizată la Radio România Chișinău, între 2012-2014.
Din aceeași dorință de a contribui la reabilitarea structurii eclesiastice românești din Basarabia, nedreptățită în perioada sovietică, am reprezentat Mitropolia Basarabiei, alături de domnul Vlad Cubreacov și domnul avocat Elisei Secrieru, în instanțele naționale de judecată, iar apoi și în procesul intentat de Mitropolia Basarabiei împotriva statului postcomunist, proces care a ajuns la Curtea Europeană a Drepturilor Omului de la Strasbourg.
Acolo, Mitropolia Basarabiei a obținut un răsunător câștig de cauză, atât în fața statului, pe atunci prigonitor, Republica Moldova, cât și în fața structurii locale a Patriarhiei Ruse de la Moscova, despre care sperăm că măcar de acum înainte va înțelege și va avea înțelepciunea practică de a trece de la ură și confruntare la înțelegere și colaborare, așa cum au convenit, la 15 ianuarie 1999, la Chișinău, delegațiile Patriarhiei Române, în frunte cu actualul nostru Patriarh Daniel, și ale Patriarhiei Moscovei, în frunte cu actualul Patriarh Chiril.
După zece ani de prigonire și de umilințe nedrepte, Mitropolia Basarabiei a fost recunoscută, în cele din urmă, de către Guvernul de la Chișinău, la 30 iulie 2002, ulterior fiind admise în legalitate și cele patru episcopii componente ale Mitropoliei noastre.
În demnitatea de Episcop de Bălți, între anii 2018 și 2026, am avut trei priorități: promovarea cuvântului Evangheliei, promovarea adevărului istoric despre neamul nostru și ridicarea de noi lăcașuri sfinte.
În data de 2 iulie 2026, când toată suflarea românească îl cinstește pe Sfântul Voievod Ștefan cel Mare, Bunul Dumnezeu a rânduit, prin votul membrilor Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, să fiu chemat la o nouă slujire, în demnitatea de Mitropolit al Basarabiei.
Înțeleg ce mare responsabilitate îmi revine de acum înainte. Este un nou început. Provocările vor fi diferite. Este limpede că nu voi reuși de unul singur.
Cum a menționat zilele acestea Înaltpreasfințitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei și locțiitor de Arhiepiscop al Chișinăului și Mitropolit al Basarabiei:
„Ierarhul poate fi un geniu, dar, dacă nu are colaboratori buni și jertfelnici în aparatul administrativ, nu va reuși nimic.”
Acesta este adevărul.
Avem cu toții, cler și credincioși, aceeași misiune: creșterea și propășirea Mitropoliei Basarabiei.
De noi depinde să reușim să demonstrăm că ne-am împlinit datoria.
Conștientizarea realității în care ne aflăm și contribuția fiecăruia la această stare, prin asumare lucidă și totală, ne vor ajuta să identificăm căi sigure spre lumină, spre mântuirea neamului nostru întreg, din care Basarabia nu poate lipsi.
Dorința noastră sinceră de înnoire a vieții duhovnicești, a fiecăruia dintre noi, a fiecărei parohii și a întregii noastre Mitropolii, așezată pe o temelie istorică trainică de peste 100 de ani, nu va rămâne fără ajutorul lui Dumnezeu.
La efortul nostru, la pocăința noastră, răspunde Dumnezeu și trimite harul Său, care întotdeauna „pe cele neputincioase le vindecă și pe cele cu lipsă le împlinește”, cum citim în una dintre rugăciunile de la Taina Sfântei Preoții.
Știm de la Sfinții Părinți că dezbinarea este de la cel rău. Acesta folosește slăbiciunile omului, în special orgoliul și egoismul, pentru a rupe unitatea, a semăna tulburarea și a încuraja gâlcevile și cearta. Hrana celui rău este conflictul.
Mântuitorul Iisus Hristos, la Cina cea de Taină, le spune ucenicilor cuvinte care ne sunt adresate și nouă: „Poruncă nouă dau vouă: să vă iubiți unul pe altul. Precum Eu v-am iubit pe voi, așa și voi să vă iubiți unul pe altul” (Ioan 13, 34).
În versetul următor, Mântuitorul ne spune de ce trebuie să ne iubim unii pe alții și anume: „Întru aceasta vor cunoaște toți că sunteți ucenicii Mei, dacă veți avea dragoste unii față de alții” (Ioan 13, 35).
Cu alte cuvinte, dacă ne urâm, dacă suntem în ceartă, dacă punem la cale răul, nu mai suntem ucenicii lui Hristos.
Astăzi începe o nouă etapă în drumul nostru spre Înviere, pe care doresc să-l parcurgem cu toții – ierarhi, preoți și credincioși – în credință, în unitate, în bună înțelegere și împreună-lucrare, spre binele Bisericii noastre Ortodoxe Române și spre mântuirea tuturor fiicelor și fiilor ei binecuvântați.
Icoana de pe stema Mitropoliei Basarabiei este icoana Învierii Domnului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Dar, în drumul nostru spre Înviere, nu putem ocoli crucea.
Îmi asum această cruce, deloc ușoară, și într-un timp cu totul special pentru Mitropolia Basarabiei, cu speranța că Bunul Dumnezeu va fi în preajma mea, așa cum a fost și până în acest moment, și îmi va lua o parte din această povară.
Oricât de grea ar fi crucea vieții noastre, aceasta este mai ușoară când o purtăm împreună cu Dumnezeu.
„Toate le pot întru Hristos, Cel Care mă întărește”, spune Sfântul Apostol Pavel în Epistola către Filipeni, capitolul 4, versetul 13.
Cu acest gând al nădejdii în ajutorul Domnului pornesc în acest drum de slujire a Mitropoliei Basarabiei.
Exemple de slujire îmi vor fi vrednicii de pomenire ierarhi ai Mitropoliei Basarabiei: Sfântul Dionisie Erhan, Mitropolitul Gurie Grosu, Mitropolitul Efrem Enăchescu, Mitropolitul Visarion Puiu, Mitropolitul Tit Simedrea, Episcopul Partenie Ciopron și ceilalți ierarhi care au slujit în acest spațiu.
Coordonatele de bază ale activității mele vor fi: propovăduirea Evangheliei Domnului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos, spre mântuirea sufletelor încredințate spre păstorire; continuarea proiectelor misionar-pastorale, social-filantropice și cultural-educaționale pe care le-am început la Bălți, la care se adaugă școlile teologice, extensiunile existente de la București și Iași, precum și înființarea unor seminare teologice.
Vom continua întocmirea martirologiului Bisericii Basarabene, începută de Mitropolitul Efrem Enăchescu în anul 1942, și pregătirea dosarelor pentru o eventuală canonizare a martirilor din Basarabia, reprimați în perioada ocupației sovietice.
Vom continua ridicarea de noi lăcașuri sfinte și demersurile pentru dobândirea legală a imensului patrimoniu imobiliar al Mitropoliei Basarabiei, spoliat de regimul sovietic.
Vom continua demersurile pentru ca Mitropolia Basarabiei să fie recunoscută drept victimă a represiunilor politice ale regimului sovietic de ocupație și vom duce la îndeplinire inițiativa Episcopiei de Bălți, formulată în cadrul Sinodului Mitropolitan din data de 21 martie 2025, de a ne adresa Consiliului Consultativ Interministerial pentru Memoria Represiunilor Politice – Consiliul Memoriei –, cu cererea de a include în planul de promovare a culturii memoriei victimelor represiunilor politice o zi de comemorare a clerului ortodox, victimă a represiunilor staliniste.
Vom avea în vedere, de asemenea, examinarea posibilității aducerii la Chișinău a osemintelor vrednicilor de pomenire Mitropoliți ai Basarabiei, Gurie Grosu și Efrem Enăchescu, precum și aducerea la Bălți a osemintelor Mitropolitului de luminoasă amintire Visarion Puiu, al Bucovinei, iar apoi al Transnistriei, primul ierarh al Episcopiei Hotinului, actuala Episcopie de Bălți.
Înțeleg să conduc Mitropolia Basarabiei ca pe o instituție care va răspândi pace și bună înțelegere în societate, o instituție eclesiastică deschisă spre dialog interortodox și interconfesional, care va contribui la coexistența pașnică a tuturor cetățenilor, indiferent de diversele lor tipuri de apartenență.
Mitropolia Basarabiei îi așteaptă cu drag și cu răbdare pe toți fiii ortodocși ai acestui spațiu să revină acasă și îi va îmbrățișa părintește ca pe fiii ei care au ajuns, din cauza unui context istoric vitreg, înstrăinați.
În același timp, vom continua, cu argumente istorice, în duhul adevărului și al libertății, să ne apărăm drepturile legitime.
Ca buni cetățeni, ne vom strădui să avem o bună colaborare cu autoritățile statului, spre binele creștinilor noștri, ai Mitropoliei Basarabiei, și al întregii societăți.
În acest sens, anunțăm dorința noastră de a încheia cu Guvernul de la Chișinău un acord de parteneriat social și cultural.
Nu în ultimul rând și, poate, mai întâi de toate, ca Arhiepiscop al Chișinăului voi cultiva și întări permanent o relație de apropiată colaborare cu Preasfințitul Părinte Veniamin al Basarabiei de Sud, pentru care am toată prețuirea și dragostea frățească, precum și cu vlădica ce va fi ales de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în scaunul devenit astăzi vacant al Episcopiei de Bălți și cu ceilalți ierarhi, pentru ca, în unitate colegială exemplară, în Sinodul Mitropoliei Basarabiei, să dăm dovadă de slujire jertfelnică a Bisericii lui Hristos.
Ajuns la acest moment și privind retrospectiv, vreau să mulțumesc Bunului Dumnezeu pentru tot ajutorul pe care mi l-a dat pe parcursul vieții, purtându-mi de grijă, apărându-mă în vreme de încercare și luminându-mă pentru a lua decizii corecte în momente de nehotărâre.
Mulțumesc Maicii Domnului, care niciodată nu m-a părăsit, acoperindu-mă cu cinstitul său acoperământ.
Aduc mulțumiri Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, pe care l-am avut profesor la Facultatea de Teologie din Iași și de la care am descoperit frumusețea credinței ortodoxe, așa cum am menționat și mai sus.
Îi mulțumesc pentru dragostea părintească arătată în acești ani de slujire arhierească, pentru hirotonia întru arhiereu și pentru ajutorul acordat cu multă generozitate în procesul de organizare a vieții religioase din Episcopia de Bălți.
Îi mulțumesc Înaltpreasfințitului Părinte Mitropolit Teofan al Moldovei și Bucovinei, Înaltpreasfințitului Părinte Mitropolit Ioan al Banatului, Înaltpreasfințitului Părinte Mitropolit Iosif al Europei Occidentale și Meridionale, Preasfințitului Părinte Siluan, Episcopul Ortodox Român al Italiei, și Preasfințitului Părinte Nestor, Episcopul Devei și Hunedoarei, pentru susținerea generoasă acordată în lucrarea misionară desfășurată până acum de Episcopia de Bălți.
Înaltpreasfințitului Părinte Mitropolit Teofan al Moldovei și Bucovinei îi mulțumesc și pentru interimatul de Arhiepiscop al Chișinăului și Mitropolit al Basarabiei, pe care l-a exercitat cu multă dragoste părintească și multă jertfă.
Mulțumiri adresez Guvernului României, Secretariatului de Stat pentru Culte și Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova, pentru susținerea proiectelor culturale, educaționale, sociale și editoriale ale Mitropoliei Basarabiei.
În aceste momente îndrept un gând de mulțumire către părinții mei, plecați în lumea drepților, tatăl meu, Mihodi, și mama mea, Feodora, pentru educația pe care mi-au dat-o.
Mama, cu toate că a fost neștiutoare de carte, a fost prima mea învățătoare, iar primele lecții pe care le-am primit de la ea au fost credința în Dumnezeu, bunătatea și respectul pentru oameni.
Ea m-a învățat să mă rog, ea m-a dus pentru prima dată la biserică.
Nu pot să nu amintesc în aceste momente și să le mulțumesc tuturor învățătorilor și profesorilor mei de la școala din satul natal Hârbovăț, raionul Anenii Noi, de la Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie din Chișinău, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae” din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași și de la Institutul Ecumenic de la Bossey.
Un gând cald de mulțumire le adresez colegilor pe care i-am avut la aceste instituții de învățământ și de la care am învățat atâtea lucruri bune și de folos.
Aș vrea să mulțumesc și părinților consilieri de la Centrul Eparhial din Bălți pentru munca lor jertfelnică, cu ajutorul cărora am reușit să realizăm mai multe proiecte.
De asemenea, aș dori să aduc mulțumiri conducerii Universității de Stat „Alecu Russo” din Bălți și Colegiului Pedagogic din Bălți, parteneri de încredere în promovarea valorilor creștine și naționale.
Mă adresez clericilor și credincioșilor din Mitropolia Basarabiei și îi asigur pe toți că vor găsi în mine un părinte, un frate și un prieten.
Ceea ce trebuie să ne unească pe toți este dragostea față de Dumnezeu și de semeni, față de neamul nostru și dorința de propășire a Mitropoliei Basarabiei.
Mulțumesc tuturor celor care au participat la acest moment binecuvântat din viața Mitropoliei Basarabiei și celor care s-au ostenit jertfelnic în aceste zile pentru ca acest eveniment să se desfășoare în bune condiții.
Mulțumesc Înaltpreasfințiților și Preasfințiților Părinți, preacuvioșilor părinți, preacucernicilor părinți și fiecărui creștin în parte și îl rog pe Bunul Dumnezeu și pe Maica Domnului să vă ocrotească și să vă asculte rugăciunile.
Pornesc la drum cu nădejdea că îi voi avea alături pe Bunul Dumnezeu, pe Maica Domnului, pe Sfântul Antonie cel Mare, pe Sfântul Ierarh Nicolae, pe Sfântul Nectarie de la Eghina, pe Sfinții Doctori fără de arginți, pe sfinții basarabeni și pe toți sfinții români.
Alegerea în demnitatea de Mitropolit al Basarabiei s-a produs în ziua de 2 iulie, când l-am cinstit pe binecredinciosul Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt, cunoscut ca apărător neînfricat al credinței și al patriei străbune, mare ctitor de lăcașuri sfinte.
Iar astăzi, după calendarul neîndreptat, îi pomenim pe Sfinții Apostoli Petru și Pavel, misionari neobosiți în răspândirea Evangheliei lui Hristos.
Înalț smerită rugăciune către Sfinții Apostoli Petru și Pavel și către Sfântul Voievod Ștefan cel Mare și îi rog să mă ajute să înmulțesc virtuțile prin care s-au făcut bineplăcuți lui Dumnezeu, pentru a mă învrednici, împreună cu frățiile voastre, de fericirea veșnică.
Așa să ne ajute Dumnezeu!
Amin.”
