La Mănăstirea Pantocrator din județul Teleorman s-a desfășurat, miercuri, simpozionul național „Sfânta Mironosiță Maria Magdalena – model de slujire al femeii creștine”. Evenimentul a deschis seria manifestărilor dedicate hramului așezământului monahal de la Drăgănești-Vlașca, marcând, în același timp, 30 de ani de la înființarea Episcopiei Alexandriei și Teleormanului și 15 ani de activitate a mănăstirii, care și-a însușit, în timp, numele de „Grădina Mironosițelor”.
Simpozionul național s-a desfășurat în Biblioteca „Magdala” a Mănăstirii Pantocrator. În deschidere, cea mai recentă lucrare edilitară din cadrul așezământului monahal a fost binecuvântată. Slujba a fost oficiată de Preasfințitul Părinte Galaction, Episcopul Alexandriei și Teleormanului, împreună cu Preasfințitul Părinte Ieronim, Episcopul Daciei Felix, și cu Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor.
În continuare, Preasfințitul Părinte Galaction a deschis lucrările simpozionului cu un cuvânt de binecuvântare:
„Ne aflăm astăzi la acest simpozion național într-un moment de o însemnătate aparte pentru întreaga noastră Biserică. Anul 2026 a fost declarat de către Sfântul Sinod al Bisericii noastre Anul omagial al pastorației familiei creștine și Anul comemorativ al sfintelor femei din calendar – mironosițe, mucenițe, cuvioase, soții și mame – în Patriarhia Română. Prin aceasta s-a dorit să se pună în lumină chipul jertfelnic și, de multe ori, discret al prezenței feminine în viața eclesială. Slujirea femeii în Biserică nu este o chestiune de funcție, ci de ontologie iubitoare. Maica Domnului ne oferă buna rânduială a credinței, ascultarea și smerenia, în timp ce Sfânta Maria Magdalena ne oferă dinamismul și curajul mărturisirii.”
Ierarhul a subliniat, de asemenea, că „nu orice frumusețe salvează lumea, ci frumusețea Duhului Sfânt, cea a femeii înveșmântate de soare”, mulțumind Preafericitului Părinte Patriarh Daniel pentru binecuvântarea organizării acestui eveniment.
Tot în deschidere, președintele Consiliului Județean Teleorman a evidențiat rolul cultural și duhovnicesc al Mănăstirii Pantocrator, devenită un pilon al vieții spirituale din județ.
„Mănăstirea Pantocrator, din punctul meu de vedere, nu este doar un reper spiritual pentru județul nostru, ci un centru de cultură, tradiție și comuniune. Manifestări precum cea de astăzi sunt nu doar binevenite, ci și necesare, reprezentând o oportunitate deosebită de a aduce împreună oameni dedicați slujirii, oameni de cultură și reprezentanți ai societății pentru a reafirma valorile care ne definesc ca popor: credința, tradiția și comuniunea.”, a spus, la Trinitas TV, Adrian-Ionuț Gâdea, președintele Consiliului Județean Teleorman.
În sesiunea inaugurală au luat cuvântul arhimandritul Serafin Baciu și arhimandritul Sebastian Serdaru.
Vicarul eparhial al Episcopiei Alexandriei și Teleormanului a subliniat rolul Mănăstirii Pantocrator în răspândirea cultului Sfintei Maria Magdalena în țara noastră.
”Duminica Sfintelor Femei Mironosițe a devenit hramul principal al mănăstirii. Este ziua în care au fost sfințite primele altare ale acestei sfinte mănăstiri, momente speciale la care au participat mulțimi impresionante de credincioși din toată țara.
În această duminică, în care Sfânta Maria Magdalena este sărbătorită alături de soborul celorlalte sfinte femei, ucenice ale Mântuitorului Hristos, spre bucuria credincioșilor s-a împământenit obiceiul ca sfânta să devină gazda altor sfinți. Acesta este motivul pentru care această sărbătoare a devenit unul dintre hramurile bisericii celei mari a mănăstirii.
De-a lungul timpului, numeroși sfinți au fost aduși în pelerinaj aici. Între aceștia îi amintim pe Sfântul Ioan Gură de Aur, ale cărui sfinte moaște au fost aduse pentru prima dată de la Reședința Patriarhală, în ziua sfințirii altarului de vară din anul 2015. Apoi, au fost aduse moaștele Sfântului Ierarh Spiridon, ale Sfântului Mare Mucenic Gheorghe de la Mănăstirea Xenofont, ale Sfântului Ierarh Nectarie din Eghina, ale Sfântului Mare Mucenic Dimitrie din Mitropolia Veria, ale Sfintei Mari Mucenițe Ecaterina din Mitropolia Katerini, precum și capul Sfântului Apostol Toma, adus pentru prima dată la sărbătoarea din Duminica Mironosițelor din insula Patmos. De asemenea, au fost aduse cinstita mână a Sfântului Mărturisitor Ioan Rusul, de la Mănăstirea „Rusicon” din Muntele Athos, iar anul trecut, moaștele Sfintei Împărătese Elena, aduse pentru prima dată în România din Italia, din orașul Veneția.”, a precizat arhimandritul Serafin Baciu.
La rândul său, în cuvântul rostit, starețul Mănăstirii Pantocrator a creionat portretul Sfintei Maria Magdalena:
„Eliberată de sub stăpânirea morții, Maria întâlnește viața care emană din Hristos și experimentează că Hristos este viața care dăruiește harul libertății și al înfierii divine. Ea este femeia pascală care ne amintește că, dacă nu este pascală, Biserica va fi îngropată. Este femeia pascală care știe că viața țâșnește neîncetat, chiar sfidând întunecimile lumii. Ea ne amintește că Dumnezeu este viața și că noi, cei vii, când doborâm barierele și zidurile morții și ale păcatului, devenim cu adevărat slava lui Dumnezeu și că viața noastră devine vedere a lui Dumnezeu. Cea posedată s-a umplut de har și de lumină prin simplul fapt că L-a văzut; fie ca ea să ne ajute și pe noi să-L vedem pe Domnul și, văzându-L, să devenim asemenea Lui.”, a adăugat arhimandritul Sebastian Serdaru.
Delegatul Preafericitului Părinte Patriarh Daniel la eveniment, Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, a deschis prima sesiune științifică a simpozionului. În intervenția sa, ierarhul a prezentat referatul „Diaconia și martyria – paradigma slujirii eclesiale în persoana Sfintei Maria din Magdala”.
„În urmă cu câțiva ani, fiind invitat la o sărbătoare la Mănăstirea Simonopetra din Muntele Athos, am slujit după rânduiala de acolo, ușor diferită de cea cu care suntem obișnuiți. La un moment dat, mi s-a spus că va trebui să stau o vreme în picioare, în strana arhierească, apoi mă pot așeza, luându-i ca model pe monahii din preajmă. Când îi vedeam că se așază, mă așezam și eu. În apropierea mea se afla un arhimandrit care slujise mult timp la Patriarhia Constantinopolului, imnograf și scriitor, pe nume Teologos, autor al unei lucrări dedicate Sfintei Maria Magdalena. Am observat că nu se așeza deloc și astfel am rămas în picioare, urmărindu-l, timp de cinci ore și jumătate, până la încheierea Utreniei. Am aflat apoi că nu era doar scriitor și imnograf, ci și trăitor. Cartea lui o prezintă pe Sfânta Maria Magdalena ca pe o femeie plină de lumină.”
În cadrul simpozionului au mai susținut referate părintele Stelian Tofană și părintele Adrian Podaru, profesori la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca, părintele Constantin Preda și părintele Radu Petre Mureșan, profesori la Facultatea de Teologie Ortodoxă din București, arhimandritul Natanael Neacșu, profesor la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Iași, precum și alte cadre didactice din mediul universitar și preuniversitar și doctoranzi.
