La împlinirea a 167 de ani de la Unirea Principatelor Române, moment cu profundă semnificație istorică, națională și spirituală, prezența premierului Ilie Bolojan pe Dealul Mitropoliei a fost marcată de un gest care a scandalizat societatea românească.
Prim-ministrul a participat la ceremonia oficială de depunere a unei coroane de flori la statuia domnitorului Alexandru Ioan Cuza, însă a refuzat să intre în Catedrala Patriarhală, unde a fost oficiată slujba specială de Te Deum dedicată Zilei Unirii.
Absența de la Hora Unirii
Ulterior ceremoniei oficiale, miniștrii care l-au însoțit pe premier s-au prins în Hora Unirii, la statuia lui Alexandru Ioan Cuza, alături de cetățeni și reprezentanți ai instituțiilor publice, într-un gest simbolic de solidaritate și unitate.
Premierul Ilie Bolojan a refuzat și acest moment, părăsind zona într-un mod rapid, fără a participa la manifestările publice dedicate sărbătorii.
Reacții și semnificații
Gestul a fost interpretat de mulți participanți și observatori ca o distanțare față de componenta simbolică și comunitară a Zilei Unirii. Într-o zi care celebrează unitatea, solidaritatea și memoria fondatoare a statului român modern, refuzul premierului de a se prinde în Hora Unirii a generat critici și întrebări privind mesajul transmis societății.
Unirea Principatelor Române din 24 ianuarie 1859 a fost nu doar un act politic, ci și unul profund susținut de Biserică și de conștiința națională a vremii, iar marcarea sa anuală este considerată un reper de coeziune publică și identitate.
