Vasile Bănescu, membru al Consiliului Național al Audiovizualului (CNA), a generat controverse prin afirmațiile sale recente despre nivelul de educație din România. Într-un interviu la Digi24, Bănescu a susținut că „tot mai mulți români au studii superioare” și a legat acest aspect de nevoia de discernământ și moralitate în societate. Realitatea însă contrazice afirmațiile sale: conform datelor oficiale ale Institutului Național de Statistică din recensământul din 2022, doar 16% dintre români au studii superioare, ceea ce plasează România pe ultimul loc în Uniunea Europeană.
”Educația, cu majusculă, repet această formulă, este soluția pentru orice țară intrată în derivă. Pentru că educația are legătură cu treptele ei. Nu toată lumea trebuie să aibă facultatea, cum se întâmplă pe la noi de ani și ani de zile, din cauza unor alte instituții care, sigur, au livrat diplome.
Deci, educația reprezintă soluția. De ce? Pentru că doar prin educație ajungem să ne dezvoltăm niște reflexe de multe feluri: morale, civice. Discernământul – și acesta e un cuvânt foarte important, inclusiv în spațiul creștin – este o virtute. El se formează nu doar prin credință și, din păcate, acea credință superficială, ci prin cunoaștere. Cu cât cunoști mai mult, cu atât ai capacitatea să discerni mai bine.” – Vasile Bănescu
Analiza afirmațiilor lui Vasile Bănescu
1. Afirmarea unui fals progres educațional
„Nu toată lumea trebuie să aibă facultatea, cum se întâmplă pe la noi de ani și ani de zile…”
Această afirmație lasă impresia că un procent semnificativ al populației din România ar fi absolvent de studii superioare. În realitate, cifrele sunt alarmante: România are cel mai scăzut procent de persoane cu studii universitare din întreaga Uniune Europeană, conform datelor Eurostat și ale recensământului din 2022. Contrar declarațiilor lui Bănescu, nu există o „inflație” de absolvenți de facultate, ci dimpotrivă, o situație îngrijorătoare care reflectă lipsa accesului larg la educație superioară.
2. Idealizarea educației fără soluții concrete
„Educația reprezintă soluția pentru orice țară intrată în derivă.”
Deși acest mesaj este corect în esență, el devine lipsit de valoare atunci când este susținut de premise false și de lipsa unor măsuri clare pentru a crește nivelul de educație în România. Simplul enunț al importanței educației nu rezolvă problemele legate de infrastructură, finanțare și accesul redus al multor categorii sociale la învățământ de calitate.
3. Discursul moralizator fără fundament în realitate
„Cu cât cunoști mai mult, cu atât ai capacitatea să discerni mai bine.”
Deși mesajul despre importanța discernământului este corect, a-l asocia cu o presupusă creștere a numărului de absolvenți de studii superioare în România este înșelător. Discursul moralizator al lui Bănescu ignoră realitatea statistică și implică o dezinformare care subminează eforturile de a aborda în mod serios problema educației.
Context european: România, în coada clasamentului educațional
Potrivit datelor oficiale, țările europene au, în medie, un procent de peste 30% din populație cu studii superioare, iar unele state, precum Irlanda sau Finlanda, depășesc 50%. România, cu doar 16%, rămâne mult în urma colegilor săi europeni, confruntându-se cu provocări sistemice, cum ar fi lipsa investițiilor în educație și migrația populației tinere și educate.
Concluzie: De ce declarațiile lui Vasile Bănescu reprezintă un exemplu de dezinformare
Afirmațiile lui Vasile Bănescu nu sunt susținute de date reale și riscă să creeze o imagine falsă despre situația educației în România. Ca membru CNA, o instituție responsabilă de reglementarea conținutului media, Bănescu ar trebui să se asigure că mesajele sale publice sunt bazate pe fapte și să evite distribuirea informațiilor eronate care pot influența percepția publică. România are nevoie de o dezbatere sinceră și bazată pe realitate despre educație, nu de declarații care cosmetizează problemele reale.
