Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât ca 2025 să fie declarat drept Anul Omagial al Centenarului Patriarhiei Române și Anul Comemorativ al Duhovnicilor și Mărturisitorilor Ortodocși Români din secolul al XX-lea.
În contextul proclamării solemne din data de 1 ianuarie, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a prezentat icoana reprezentativă intitulată „Soborul Sfinților Români”. Aceasta a fost realizată de pictorul Costel Olărean, la indicațiile Comisiei de Pictură Bisericească a Patriarhiei Române, anunță Trinitas TV.
”Din punct de vedere compozițional, primul lucru pe care îl vedem când privim icoana Anului Centenar este o trimitere pe care pictorul Costel Olărean a făcut-o la tema „De tine se bucură…”. „De tine se bucură ceea ce ești plină de har toată făptura, soborul îngeresc.” Vedem în jurul mandorlei care o prinde pe Maica Domnului soborul îngeresc și neamul omenesc, care sunt înșirați în partea de jos a imaginii. Ceea ce ești Biserică sfințită și vedem în icoană silueta bisericii, Rai cuvântător, sugerat de peisajul paradisiac care e cuprins în acea slavă circulară care încadrează compoziția și laudă fecioria din care Dumnezeu s-a întrupat și prunc s-a făcut, Cel ce este mai înainte de veci Dumnezeul nostru.
Avem în centrul imaginii o sferă cerească, de fapt, în care este plasată Maica Domnului cu Pruncul. Sfera aceasta e susținută, e ținută de soborul îngerilor. În fundal vedem o biserică cu cinci turle. Costel Olărean, pictorul, mi-a mărturisit, în dialogul pe care l-am avut, că atunci când a pictat această biserică a avut în minte Catedrala Națională, socotind-o un simbol al tuturor bisericilor din spațiul românesc.
În fundal apare un peisaj paradisiac, o grădină celestă, putem să-i spunem. De fapt, toată această compoziție din partea superioară a icoanei este o trimitere la Paradis. Pământul, sugerat în icoană de registrul acesta al munților, al coamelor munților, care e la baza părții superioare a icoanei, dar și la peisajul de jos pe care stau așezate picioarele sfinților. Așadar, este dimensiunea cerească și pământească, unită deopotrivă și cuprinsă în această compoziție foarte complexă.”, a spus monahia Atanasia Văetiși, istoric de artă.
În centrul registrului de jos este pictat Sfântul Apostol Andrei, Ocrotitorul României, înconjurat de cete de sfinți români, în ordine ierarhică, după erminia picturii bizantine: sfinți, ierarhi, mucenici și cuvioși.
”În centru, cum a mai fost amintit, a mai fost remarcat, este chiar Sfântul Apostol Andrei, cel care, potrivit tradiției, este socotit că a adus creștinismul pe pământ românesc.
În dreapta lui, ușor de recunoscut, sunt Sfinții Martiri Brâncoveni, alături de Voievodul Neagoe Basarab, Sfântul Ierarh Antim Ivireanul și Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica. Mergând spre dreapta, vedem cele două chipuri abia dezvăluite în partea de sus, și ele două mari personalități: Ierarhul Petru Movilă și Mitropolitul Dosoftei al Moldovei. Toți aceștia sunt, pe lângă mărturisitori și ierarhi sfinți, și ctitori de cultură, de cultură bisericească, fie prin bisericile pe care le-au ridicat, le-au ctitorit, fie prin cărțile pe care le-au scris, le-au tradus, le-au tipărit.
Trecând în partea stângă a imaginii, foarte ușor de recunoscut este Sfântul Voievod Ștefan cel Mare. El poartă în mână icoana triptic de la Putna, care, potrivit tradiției, datează din acea perioadă. Urmează trei ierarhi: Sfântul Andrei Șaguna, Sava Brancovici și Teodosie de la Brazi. Mergând spre capătul celălalt al icoanei, în spatele lor sunt grupate, și le vedem sugerate doar prin niște aureole, alte importante figuri ale calendarului ortodox.
Urcând în planul de sus, în următorul plan, avem acolo sfinți cuvioși. Îi recunoaștem din nou, după fizionomiile lor, ușor, pe Sfântul Nicodim de la Tismana, Grigorie Decapolitul, Daniil Sihastrul și Paisie de la Neamț. În spatele lor, sunt alți și alți cuvioși care s-au nevoit în mănăstiri și schituri, de-a lungul istoriei creștinismului.
Trecem acum în partea dreaptă, unde-i recunoaștem pe martiri, pe mucenici, după crucile pe care le poartă în mâinile lor, și figurile mărturisitorilor și martirilor din primele veacuri creștine, de pe teritoriul Dobrogei. Sunt ușor de recunoscut Sfinții Epictet și Astion, Emilian de la Durostor și alții.
În următorul registru, în partea stângă, sunt sfinte femei. Le recunoaștem ușor pe Filoteia de la Argeș, Teodora de la Sihla și Parascheva de la Iași. Și, cu aceasta, am putea încheia prima categorie de sfinți care s-a așezat, de-a lungul anilor, deceniilor din urmă, în calendarul Bisericii Ortodoxe Române.”, a spus monahia Atanasia Văetiși.
Între acești sfinți, în icoana anului omagial și comemorativ 2025, sunt reprezentați și cei 16 sfinți mărturisitori și duhovnici români, canonizați de Sfântul Sinod al Bisericii noastre în ședința de lucru din luna iulie a anului trecut.
”Deasupra Sfântului Apostol Andrei îi vedem pe cuvioșii părinți Cleopa și Paisie de la Mănăstirea Sihăstria. Urmează, în partea de sus, așezați asemeni unor mărgăritare în salba aceasta a sfințeniei și duhovniciei, părinții Dometie de la Râmeți, Serafim de la Sâmbăta, părintele Sofian de la Mănăstirea Antim, părintele Gherasim de la Tismana și Cuviosul Visarion de la Lainici.
Acești părinți, în anii grei ai comunismului, au ținut fie flacăra credinței prin povățuirea pe care au făcut-o fiilor lor duhovnicești, fie prin nevoințele aspre pe care le-au îndurat. Au fost, deopotrivă, pustnici și mărturisitori printre oamenii cetăților și satelor, oameni care au ținut, cum spuneam, vie flacăra credinței. Alături de alți doi cuvioși, pe care nu mi i-am amintit aici, în nucleul central, sunt părintele Arsenie de la Prislop și Iraclie din Basarabia.
Mergând spre dreapta, avem ceata părinților mărturisitori, cei care au îndurat ani de temniță. Aici se detașează, imediat, ușor de recunoscut, chipul părintelui Dumitru Stăniloae. Urmează apoi un alt părinte, profesor, teolog, Liviu Galaction, părintele Ilarion Felea, Constantin Sârbu și, deasupra, Alexandru din Basarabia.
Iată cum o altă categorie de mărturisitori se adaugă celei a cuvioșilor din mănăstiri. Ei au fost preoți cu vocație pastorală, teologică, de profesori, iar fiecare dintre aceste căi i-a condus, într-un fel sau altul, în a se adăuga cetei sfinților români.
Ne atrage atenția și șirul de sus, în care vedem câteva chipuri fără aureole. În tradiția bizantină, se practică acest tip de reprezentare, în care avem o mulțime sau un grup de sfinți canonizați deja, care au aureole, și alții care sunt cinstiți printr-o evlavie specială sau sunt socotiți drepți și mărturisitori, dar nu au aureola prezentă.
Aceasta este, într-un fel, modul în care putem citi orice icoană cu grupuri de sfinți. Ea este, la fel ca și calendarul Bisericii Ortodoxe, deschisă, și alți mărturisitori și nevoitori se pot adăuga calendarului, după cum se pot adăuga și icoanei.”, a mai precizat monahia Atanasia Văetiși.
Icoana reprezentativă a anului 2025, Soborul Sfinților Români, se află în Catedrala Patriarhală.
