La Mănăstirea Comana din județul Giurgiu s-a desfășurat, sâmbătă, cea de-a patra ediție a conferinței naționale Cartea veche românească și străină. Întâlnirea de anul acesta a avut tema „Mari bibliotecari români. Ioan Bianu – 90 de ani de la moarte (1935–2025)”.
În deschiderea lucrărilor, părintele Silviu Constantin Nedelcu, consilier eparhial în cadrul Sectorului Cultural și Comunicații Media al Episcopiei Giurgiului, a prezentat cuvântul de binecuvântare al Preasfințitului Părinte Ambrozie, Episcopul Giurgiului.
În continuare, lucrările conferinței s-au desfășurat pe trei secțiuni, care au abordat aspecte din viața, personalitatea și activitatea bibliografului Ioan Bianu.
”Ediția de anul acesta i-a fost dedicată unui mare bibliotecar – și anume celui mai mare bibliotecar al țării, Ioan Bianu –, de la a cărui trecere în veșnicie se împlinesc 90 de ani.
Am susținut o lucrare privind cărțile confiscate de sovietici în 1945 din biblioteca Facultății de Teologie din București. În baza unui document inedit, găsit la Arhivele Naționale ale României, Serviciul Municipiului București, am descoperit o listă – un inventar general – cu cărțile care au fost confiscate imediat după 1945 din biblioteca facultății, lista cuprinzând 358 de titluri.”, a spus, la Trinitas TV, părintele Silviu Constantin Nedelcu.
Conferința a fost organizată de Mănăstirea Comana din județul Giurgiu, împreună cu Secțiunea Carte Veche, Conservare, Restaurare din cadrul Asociației Bibliotecarilor din România.
”Lucrarea mea a avut la bază un document din colecțiile Bibliotecii Centrale Universitare, un document dactilografiat semnat de Tudor Vianu. Spuneam că vorbim despre Ioan Bianu și, implicit, despre o pleiadă culturală. Vianu scrie acest document – nedatat, de altfel – în anul 1960, celebrând un an rotund de la moartea lui Ioan Bianu. Reușește să surprindă în document atât pe Bianu ca administrator, în calitate de director al Bibliotecii Academiei Române, cât și pe Bianu omul de știință, care a lăsat moștenire iubitorilor de carte veche o lucrare fundamentală: Bibliografia românească veche – instrumentul de lucru de bază pentru cercetători.”, a precizat Andreea-Mihaela Badea, de la Biblioteca Central Universitară Carol I, din București.
La finalul întâlnirii a avut loc o prezentare documentară a voievodalei Mănăstiri Comana și a muzeului acesteia.
