Patriarhul Moscovei și al întregii Rusii, Kirill, a vorbit recent despre o problemă profundă în societatea rusă, și anume oboseala tot mai vizibilă a rușilor față de informațiile de pe front și de sacrificiile cerute de conflict. În contextul în care, după aproape trei ani de război activ, unii ruși preferă să ignore suferințele și dificultățile celor de pe front, patriarhul avertizează asupra „rănii spirituale” pe care o poate lăsa această stare de apatie și confort personal.
„Se poate observa că printre compatrioții noștri apare o oarecare oboseală față de rapoartele de pe front. Unii preferă chiar să nu ia în seamă ce se întâmplă – durerea, suferințele fraților noștri, a celor de pe linia întâi și a celor care locuiesc în regiunile expuse atacurilor,” a subliniat patriarhul, evidențiind că mulți nu sunt dispuși să renunțe la confortul personal și la stilul de viață obișnuit.
Patriarhul Kirill a lăudat totodată pe acei ruși care continuă să susțină activ forțele armate și populația afectată de conflict, fie prin colectarea de ajutoare, fie prin voluntariat: „Slavă Domnului că idealurile de solidaritate, milostenie și ajutor reciproc continuă să trăiască în poporul nostru și se manifestă viu și astăzi.”
Totuși, patriarhul și-a exprimat îngrijorarea față de diferența dintre realitatea dureroasă a frontului și viața fără griji promovată prin emisiuni de divertisment și show-uri difuzate la televizor. „Numărul mare de evenimente de divertisment și show-uri de televiziune ușuratice contrastează puternic cu ceea ce se întâmplă acum în zona operațiunii speciale, unde mor concetățenii noștri, în special tinerii.”
Patriarhul a pus aceste semne de întrebare asupra identității culturale și spirituale ale Rusiei: „Această problemă expune unele răni spirituale. Trebuie să reflectăm asupra cauzelor acestui fenomen și să ne întrebăm: aceste răni nu amenință oare identitatea noastră civilizațională? Nu reflectă ele o eroare în codul nostru cultural?”
Apelul Patriarhului Kirill îndeamnă societatea rusă la o introspecție profundă, într-o perioadă în care, pentru prima dată în istoria recentă, spiritul de solidaritate și sacrificiu pare să slăbească în fața confortului personal și al dorinței de normalitate.
