Anul 2025 a reprezentat un prag istoric și spiritual de o semnificație majoră pentru Patriarhia Română, fiind marcat de desfășurarea unor ample evenimente și proiecte. Toate acestea au evidențiat maturitatea administrativă și profunzimea duhovnicească a unei Biserici care a celebrat un secol de demnitate patriarhală. Principalele activități au fost examinate și apreciate, joi, de membrii Adunării Naționale Bisericești, reuniți în cele cinci comisii permanente.
Membrii organismului central deliberativ al Bisericii Ortodoxe Române au analizat activitatea din anul 2025 în cadrul Comisiei administrativ-juridice și de validare, al Comisiei sociale, al Comisiei pentru comunicații, media, cultură și educație, al Comisiei economice, bugetare și de patrimoniu imobiliar, respectiv al Comisiei pentru românii ortodocși de peste hotare și pentru relații externe bisericești.
Pe lângă activitățile desfășurate în anul precedent, au fost discutate și proiectele pentru anul în curs. În mod deosebit, membrii Adunării Naționale Bisericești au evidențiat evenimentul sfințirii picturii Catedralei Naționale, considerat vârful de boltă al Anului omagial și comemorativ 2025.
„În calitate de președinte al Comisiei economice, bugetare și de patrimoniu din Adunarea Națională Bisericească, am constatat că, în anul 2025, Patriarhia Română a fost un foarte bun administrator al averilor bisericești și un responsabil chivernisitor al bunurilor Bisericii, lucru confirmat și de evenimentul sfințirii picturii Catedralei Naționale. Desigur, anul 2025, care a avut provocarea de a duce la bun sfârșit un eveniment major pentru națiunea noastră, deschide drumul spre anul 2026, când va fi necesar un efort suplimentar pentru finalizarea lucrărilor rămase. Într-un context economic mai dificil, responsabilitatea Patriarhiei Române și a celor care administrează aceste bunuri trebuie să fie una pe măsură.”, a spus, la Trinitas TV, preotul Ionuț Mărgineanu, membru în Adunarea Națională Bisericească.
„Comisia juridică este un cadru foarte potrivit în care se simte necesitatea prezenței mirenilor în Adunarea Națională Bisericească. Am discutat mai multe legi care au avut impact asupra vieții bisericești în acești ani, nu întotdeauna în sens pozitiv. De aceea, este necesară prezența unor reprezentanți ai Parlamentului în această adunare, pentru a înțelege exact nevoile, dar și consecințele acestor acte normative, astfel încât ele să poată fi corectate ulterior. Acest dialog permanent, desfășurat pe parcursul anului, este extrem de util pentru a avea un cadru normativ care să permită o viață firească și să prevină eventuale excese generate de necunoaștere sau de interese diverse.”, a adăugat Robert Cazanciuc, senator PSD, membru al ANB.
”În activitatea comisiei din care fac parte, împreună cu mai mulți colegi, au fost analizate inițiative foarte importante, precum modul de sprijinire a săracilor, a persoanelor cu dizabilități, a copiilor și a familiilor aflate în dificultate, prin structurile Patriarhiei Române.
Implicarea mirenilor în viața Bisericii este esențială, deoarece contribuie la apropierea tinerilor de Biserică, la participarea lor activă în comunitate și la evitarea unor comportamente dăunătoare, precum consumul de droguri sau alte practici nocive, nu doar pentru tineri, ci pentru întreaga societate. O astfel de colaborare între instituțiile statului, oameni și Biserică este benefică și necesară.”, a precizat și Vasile-Valeriu Trip, membru ANB.
„În cadrul Comisiei pentru cultură și educație a Adunării Naționale Bisericești s-au discutat, pe teme și pe subcomisii, aspecte ale activității Bisericii Ortodoxe Române din anul 2025. Accentul a fost pus în special pe problemele apărute în învățământul teologic universitar și preuniversitar și pe identificarea unor soluții adaptate provocărilor societății contemporane, în mod deosebit evoluției prezenței copiilor și tinerilor pe rețelele de socializare și interacțiunii acestora cu inteligența artificială.
De asemenea, au fost evidențiate publicațiile apărute în această perioadă și s-a remarcat faptul că, în anul 2025, numărul pelerinajelor a fost mai mare decât în anii anteriori, un aspect îmbucurător, care ține de dimensiunea misionară a Bisericii în societatea contemporană. Acest fapt oferă, totodată, oportunitatea desfășurării unor activități didactice „in situ”, la locurile unde s-au petrecut evenimentele istorice și duhovnicești studiate.”, a afirmat părintele Constantin Jinga, membru al ANB.
”Preocuparea Patriarhiei Române față de românii din afara granițelor este una constantă și eficientă. Rapoartele prezentate confirmă necesitatea și utilitatea colaborării cu diaspora. Republica Moldova, reprezentată prin Episcopia Basarabiei de Sud, are o situație specifică, diferită de cea a românilor din diaspora occidentală, întrucât românii de aici se află în afara granițelor actuale nu prin voință proprie, ci prin vicisitudinile istoriei.
În acest context, a fost subliniată necesitatea intensificării parteneriatelor dintre parohiile și protopopiatele din România și cele din Republica Moldova. Rugăciunea în comuniune rămâne temelia prin care se poate întări identitatea românească și eclezială în acest spațiu.”, a subliniat Nicolae Tudoreanu, membru al ANB.
Adunarea Națională Bisericească este organismul central deliberativ al Bisericii Ortodoxe Române pentru problemele administrative, sociale, culturale, economice și patrimoniale.
