Biserica Ortodoxă Română va sărbători în zilele de 3 și 4 februarie 100 de ani de la ridicarea la rangul de Patriarhie. Cu acest prilej, la Catedrala Patriarhală vor avea loc mai multe evenimente, printre care și proclamarea solemnă a canonizării celor 16 sfinți duhovnici și mărturisitori români din secolul al XX-lea.
Trinitas TV a realizat un interviu cu părintele Adrian Agachi, consilier patriarhal coordonator la Biroul de presă al Patriarhiei Române.
”Părinte consilier, înainte de a vorbi despre programul liturgic ce va avea loc la Catedrala Patriarhală, aș dori să trecem puțin în revistă contextul și premisele care au dus la înființarea Patriarhiei Române, acest moment important petrecut în anul 1925.
Acest eveniment, petrecut pe 4 februarie 1925, a venit într-un context favorabil pentru întregul stat român de la acea vreme. Ne aflam, practic, la șapte ani de la momentul solemn al Marii Uniri, iar odată cu anul 1923, a avut loc promulgarea primei Constituții a statului român, în care se preciza faptul că Biserica Ortodoxă Română este dominantă și ocupă un loc foarte important în structura națională a României.
La doi ani distanță, în 1925, pe 4 februarie, avem acest moment solemn, în cadrul unei ședințe a Sfântului Sinod, în care, la propunerea mitropolitului Moldovei, Pimen Georgescu, se adoptă ridicarea Bisericii Ortodoxe Române la rang de Patriarhie.
Acest eveniment nu a fost singular la vremea respectivă, întrucât alte Biserici Ortodoxe surori – deși aveau un număr mai redus de credincioși – fuseseră deja ridicate la rang de Patriarhie. Un exemplu este Biserica Ortodoxă Sârbă, care obținuse acest statut cu câțiva ani înainte. Contextul internațional și dezvoltarea Bisericii Ortodoxe Române au condus firesc către această ridicare în rang.
Putem face, de asemenea, un arc în timp, gândindu-ne și la momentul dobândirii autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române. Așa cum Unirea Principatelor Române, petrecută în 1859, a fost urmată de dobândirea autocefaliei în 1885, tot astfel și Marea Unire din 1918 a condus, într-un timp relativ scurt, la înființarea Patriarhiei Române.
De fiecare dată, când poporul român a beneficiat de unitate și unificare, și Biserica Ortodoxă Română a fost recunoscută și consolidată în structura sa administrativă. Practic, Biserica Ortodoxă Română a dobândit o ridicare în rang.
Între principalele manifestări legate de Anul Centenar al Patriarhiei Române se numără sfințirea mare a Catedralei Naționale, care va avea loc în toamnă, dar și proclamarea canonizării celor 16 sfinți duhovnici și mărturisitori români, eveniment ce va avea loc luni și marți.
În 3 februarie, de la ora 17:00, după încheierea slujbei Vecerniei la Catedrala Patriarhală, va avea loc ultima slujbă de pomenire a tuturor celor 16 sfinți, a căror proclamare generală a canonizării va avea loc pe 4 februarie. Această slujbă se săvârșește întotdeauna în preziua canonizării lor.
În 4 februarie, de la ora 07:00 dimineața, va avea loc o procesiune solemnă în care toate moaștele sfinților aflate în Catedrala Patriarhală, împreună cu un fragment din moaștele Sfântului Apostol Andrei, adus din Reședința Patriarhală, vor fi așezate în Baldachinul Sfinților pentru a fi lăsate spre închinarea pelerinilor.
Ulterior, de la ora 09:00, se va săvârși Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie, oficiată de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, împreună cu membrii Sfântului Sinod. La acest moment deosebit vor participa și membrii Adunării Naționale Bisericești, clerici și mireni, în Catedrala Patriarhală.
Înainte de încheierea Sfintei Liturghii, înainte de otpust, va avea loc momentul solemn al proclamării canonizării celor 16 sfinți duhovnici și mărturisitori ortodocși români din secolul al XX-lea.
Se va citi tomosul de canonizare, fiecare icoană a Sfântului respectiv va fi adusă în procesiune, se va cânta troparul fiecăruia, iar după încheierea acestei ceremonii solemne, care are loc odată la câțiva zeci de ani, momentul se va încheia cu o slujbă de Te Deum, care va marca deschiderea lucrărilor Sfântului Sinod și ale Adunării Naționale Bisericești.
Această slujbă solemnă subliniază aniversarea centenarului Patriarhiei Române, marcând 100 de ani de la ridicarea Bisericii Ortodoxe Române la rang de Patriarhie.
De asemenea, în toate bisericile parohiale și lăcașurile de cult ale mănăstirilor va avea loc slujba de Te Deum, începând tot de la ora 7:00. În fiecare lăcaș de cult vor fi trase clopotele timp de un minut, la începutul acestei slujbe.
Cum pot participa credincioșii la slujbele din 3 și 4 februarie?
La programul liturgic de la Catedrala Patriarhală, credincioșii sunt așteptați cu mare bucurie în ambele zile. Este importantă și data de 3 februarie, întrucât atunci se săvârșește slujba de pomenire a tuturor celor a căror proclamare generală a canonizării va avea loc a doua zi, pe 4 februarie.
Se așteaptă un număr mare de pelerini, iar organizatorii au pregătit mici daruri pentru toți cei care vor participa la această slujbă: o sticluță cu agheasmă, un pachet cu anafură, un pliant informativ despre importanța Centenarului Patriarhiei Române și o iconiță cu chipurile tuturor sfinților canonizați.
Aceste daruri au scopul de a păstra vie amintirea acestui eveniment, astfel încât să nu rămână doar un moment trecător, ci să fie întipărit în memoria noastră ca o sărbătoare solemnă și istorică.
Cum ajunge un mărturisitor să fie canonizat?
Proclamarea a 16 sfinți odată este un eveniment rar întâlnit în istoria Bisericii. Procesul de canonizare este unul îndelungat și minuțios, având atât o componentă canonică, cât și liturgică.
Procesul începe la nivel eparhial, în eparhia de care a aparținut Sfântul în timpul vieții sale pământești. Se strâng mărturii credibile, dovezi ale minunilor săvârșite, scrieri despre viața sa sfântă sau relatări ale celor care l-au cunoscut personal.
Se creează un dosar amplu, care include toate aceste mărturii. Acest dosar este analizat de Sinodul mitropolitan, care decide fie înaintarea lui către Sfântul Sinod, fie așteptarea unor noi mărturii, dacă cele existente nu sunt suficiente sau concludente.
Dacă Sfântul Sinod aprobă dosarul primit de la Sinodul mitropolitan, atunci sfințenia persoanei respective este recunoscută oficial.
Momentul solemn al proclamării canonizării are loc ulterior, fiind urmat de proclamarea locală a sfinților în eparhiile din care au făcut parte.
Această proclamare generală a canonizării celor 16 sfinți este un eveniment istoric rar, ce va fi marcat în mod solemn la Catedrala Patriarhală și în întreaga Biserică Ortodoxă Română.
De ce este importantă proclamarea locală a sfinților? Pentru că ea are loc întotdeauna în ziua pomenirii sfântului respectiv, în eparhia de care acesta a aparținut. Astfel, nu doar proclamarea generală de la Catedrala Patriarhală marchează acest eveniment, ci și fiecare eparhie îl va sărbători la data de prăznuire a sfântului.
Prin această celebrare, credincioșii care l-au cunoscut sau care au auzit despre viața și minunile sale se pot bucura din nou de prima zi de prăznuire a sfântului în mod oficial.
Prima ceremonie de proclamare locală va avea loc la Cluj, pentru Sfântul Preot Mucenic Liviu Galaction Munteanu, în data de 8 martie. În Arhiepiscopia Bucureștilor, proclamările locale ale canonizării vor avea loc astfel:
În Arhiepiscopia Bucureștiului se începe cu Sfântul Preot Mărturisitor Ilie Lăcătușu – 13 iulie. Deși Sfântul Ilie Lăcătușu a trecut la Domnul pe 22 iulie, s-a ales data de 13 iulie pentru că în această zi, anul trecut, s-a celebrat 250 de ani de la aducerea moaștelor Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou la București.
Astfel, se dorește ca acest mare sfânt al Bucureștilor, Sfântul Dimitrie cel Nou, să „întâlnească” un alt sfânt iubit al capitalei, Ilie Lăcătușu, ale cărui moaște întregi sunt prilej de evlavie pentru numeroși credincioși.
Sfântul Cuvios Sofian Boghiu – 16 septembrie
Părintele Sofian, supranumit „Duhovnicul Bucureștilor”, a fost duhovnic la Mănăstirea Antim timp de decenii, păstorind cu râvnă și smerenie.
Sfântul Preot Mărturisitor Dumitru Stăniloae – 4 octombrie
Părintele profesor Dumitru Stăniloae este recunoscut ca cel mai mare teolog ortodox român al secolului al XX-lea, așa cum spunea și Olivier Clément. A tradus și a editat Filocalia, contribuind enorm la teologia ortodoxă internațională. Această proclamare va avea un impact nu doar național, ci și internațional, deoarece opera sa este apreciată de teologi din întreaga lume.
Sfântul Preot Mucenic Constantin Sârbu – 23 octombrie
Ctitorul Bisericii Sfânta Maria – Vergului, un duhovnic binecunoscut de credincioșii din București, mai ales de cei de la Biserica Sapienței. Data proclamării locale este stabilită provizoriu pentru 23 octombrie, dar este posibil să mai apară mici modificări. Prin aceste proclamări locale, credincioșii din întreaga țară vor avea ocazia să cinstească sfinții în eparhiile lor de origine, fiind astfel mai aproape de acești mărturisitori ai credinței ortodoxe.
Ne dorim, bineînțeles, ca toate aceste proclamări să fie un motiv de bucurie și de nădejde pentru persoanele care locuiesc în capitală și în împrejurimile acesteia, dar și pentru pelerinii pe care îi așteptăm din toată țara. De asemenea, dorim ca ele să fie o întărire a nădejdii, mai ales în aceste perioade mai dificile din punct de vedere emoțional prin care trec mulți oameni. Când ne întâlnim cu sfinții, căpătăm pace, liniște și dragoste, iar toate aceste evenimente și daruri pe care le-am primit de la Dumnezeu trebuie să ne asigure că El, împreună cu sfinții Săi, este alături de noi.
Așteptăm cu nerăbdare aceste ceremonii de proclamare. Ce alte evenimente liturgice sunt pregătite pentru Anul Centenar?
Anul Centenar va include, de asemenea, și momentul solemn al sfințirii Sfântului și Marelui Mir. Așa cum știm, Sfântul și Marele Mir este sfințit întotdeauna în Joia Mare, zi în care ne amintim, pe de o parte, de Cina cea de Taină, dar și de pregătirea Mântuitorului pentru momentul greu al răstignirii. Totodată, ne gândim și la clipa Învierii, momentul care a înnoit sufletește întreaga creație înaintea lui Dumnezeu.
Sfântul și Marele Mir are o valoare deosebită pentru Biserică, întrucât este folosit de fiecare dată în Taina Mirungerii. Practic, de fiecare dată când botezăm o persoană, fie copil, fie adult, imediat după primirea Tainei Botezului urmează Taina Mirungerii. De asemenea, fiecare parohie și fiecare lăcaș de cult al mănăstirilor are nevoie de Sfântul și Marele Mir pentru a împlini această Sfântă Taină. Totodată, pentru sfințirea lăcașurilor de cult se folosește Sfântul și Marele Mir, fiecare biserică fiind consacrată prin ungerea cu acest mir sfințit.
Acest moment solemn din acest an se leagă și de proclamarea minunată a autocefaliei, deoarece sărbătorim și 140 de ani de la obținerea autocefaliei în anul 1885. Știm că fiecare Biserică autocefală primește automat și dreptul de a săvârși această extraordinară slujbă a sfințirii Sfântului și Marelui Mir. Așadar, nu este deloc întâmplător, ci, dimpotrivă, ca o binecuvântare primită din partea lui Dumnezeu, unim aceste două evenimente.
Sărbătoarea autocefaliei are loc pe data de 25 aprilie, iar anul acesta va coincide cu o altă mare sărbătoare foarte îndrăgită de toată lumea, o sărbătoare din Săptămâna Luminată: Izvorul Tămăduirii.
Ce evenimente, manifestări ne rezervă luna mai a acestui an?
Va avea loc un simpozion internațional dedicat împlinirii a 1700 de ani de la lucrările Sinodului I Ecumenic, petrecut la Niceea în anul 325, un simpozion care va beneficia, bineînțeles, de invitați importanți din toate centrele eparhiale și facultățile de teologie din țară, dar și de la facultăți prestigioase aflate în afara țării. Ne dorim să marcăm și acest moment deosebit, pentru că Primul Sinod Ecumenic reprezintă, practic, inițierea apariției Crezului ortodox, învățăturii de credință pe care o mărturisim la fiecare Sfântă Liturghie. Totodată, trebuie să ne amintim de acești părinți minunați care, în urmă cu 1700 de ani, au apărat dreapta credință împreună cu Sfântul Împărat Constantin cel Mare și mama sa, Elena, în fața pericolului arianismului.
Cu siguranță, este un eveniment important, un eveniment major care vine în completarea tuturor celorlalte celebrări și aniversări pe care le avem în acest An Centenar al Patriarhiei Române.
În toamnă va fi sfințirea Catedralei Naționale. Care este programul pregătit pentru atunci?
Fiind Anul Centenar al Patriarhiei Române și celebrând cei 100 de ani de patriarhat, cei 140 de ani de autocefalie, având și această slujbă minunată a sfințirii Sfântului și Marelui Mir și, bineînțeles, proclamarea canonizării celor 16 sfinți, acest eveniment, care este așezat în toamna acestui an, de sărbătoarea Sfântului Dimitrie Izvorâtorul de Mir, constituie o încununare, practic, a tuturor celebrărilor pe care le avem și aș spune că este cheia de boltă a întregului edificiu sărbătoresc al acestui an.
De ce? Pentru că avem și participarea Sanctității Sale, Patriarhul Ecumenic Bartolomeu, care a confirmat participarea la momentul sfințirii Catedralei Naționale. Bineînțeles, vor fi toți membrii Sfântului Sinod, avându-l în frunte pe Preafericitul Părinte Patriarh Daniel. Ne așteptăm la o prezență foarte consistentă și din partea credincioșilor, care sunt convinși că sunt foarte curioși în ceea ce privește lucrările care au avut loc în ultimii ani.
Știm că altarul Catedralei a fost sfințit în cursul anului 2018, pentru a marca Centenarul Marii Uniri. Iar acum, practic, cu avansarea lucrărilor de pictură și, bineînțeles, la suprastructura Catedralei și la toate celelalte obiective care se mai află în jurul Catedralei în momentul de față, cu siguranță, fiecare dintre credincioși va avea un sentiment deosebit, înălțător.
O catedrală ne înalță, practic, nu ne strivește. Chiar dacă este o construcție deosebită, de o magnitudine deosebită, ea este menită să ne apropie de Dumnezeu și să ne apropie unii de ceilalți, să ne unească. Și, așa cum acest obiectiv al ridicării în rang al Patriarhiei Române a venit după evenimentul Marii Uniri, la fel și acest eveniment al sfințirii Catedralei Naționale, în acest an centenar, este menit să ne amintească importanța faptului că suntem un neam și o credință, că încercăm unii față de ceilalți să avem toată deschiderea, toată dragostea și că această deschidere și dragoste trebuie să se manifeste într-un spirit liturgic, într-un spirit al rugăciunii.
Sperăm – și aceasta este una dintre provocările și țintele cele mai importante – ca, după momentul sfințirii Catedralei Naționale, ea să fie deschisă pentru săvârșirea slujbelor liturgice acolo, astfel încât pelerinii din întreaga țară, poate și de la nivel internațional, pe care îi așteptăm cu mare drag, să poată să vină, să viziteze, să se bucure și să se roage în interiorul ei.”
