Douăzeci de călugărițe în vârstă din Mănăstirea Sfânta Treime-Serghei din Riga, care au cetățenie rusă, sunt obligate de autoritățile letone să susțină un examen de limbă letonă până la mijlocul lunii iulie 2025, relatează eadaily. În cazul în care refuză sau nu promovează examenul, acestea riscă expulzarea din țară.
O decizie controversată
Legea prevede că toți cetățenii ruși sub 75 de ani trebuie să își demonstreze competențele lingvistice pentru a-și menține statutul de rezident permanent al UE. Deși multe dintre călugărițe au deja peste 70 de ani, acest criteriu se aplică și lor.
Fosta președintă a Letoniei, Vaira Vike-Freiberga, a criticat măsura, considerând-o „neumană”, deoarece călugărițele trăiesc în izolare, folosind în slujbe doar limba slavonă bisericească și ocupându-se cu activități caritabile:
„Aceste femei nu au contact cu lumea exterioară. Ele se roagă, folosesc limba slavonă în slujbele religioase și își dedică viața ajutorării celor nevoiași, pregătind și distribuind hrană zilnic.”
Poziția oficială a autorităților letone
Autoritățile din Letonia au adoptat o abordare strict legalistă. Reprezentanții Agenției de Dezvoltare a Educației și Oficiului pentru Cetățenie și Migrație au declarat că nu fac excepții pentru nicio categorie de rezidenți și că nu iau în considerare apartenența religioasă a celor vizați.
Potrivit amendamentelor la Legea imigrației, adoptate pe 18 iulie 2023, toți cetățenii ruși care locuiesc în Letonia trebuie să demonstreze competențe lingvistice pentru a continua să aibă drept de ședere în Uniunea Europeană.
În Mănăstirea Sfânta Treime-Serghei din Riga trăiesc 140 de călugărițe, însă doar 20 dintre ele, având cetățenie rusă, sunt obligate să susțină examenul.
O măsură ce ridică întrebări privind libertatea religioasă
Decizia de a forța călugărițele în vârstă să susțină un examen de limbă pentru a rămâne în mănăstire a stârnit dezbateri despre respectarea drepturilor omului și libertatea religioasă în Letonia. Deși statul leton dorește să reducă influența cetățenilor ruși, impunerea acestui test călugărițelor care duc o viață monahală izolată ridică întrebări etice și morale.
