La Geneva a fost prezentat un rezumat al materialelor pregătite pentru raportul Oficiului Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, în care sunt consemnate presupuse cazuri de represiune împotriva Bisericii Ortodoxe Creștine Estone. Documentul a fost elaborat pentru cea de-a 52-a sesiune a grupului de lucru al Consiliului pentru Drepturile Omului.
Legislația de securitate criticată
Potrivit raportului, legislația estonă privind securitatea statului ar fi devenit un instrument utilizat împotriva disidenței religioase. Organizația pentru drepturile omului Justice pour Tous Internationale („Justiție pentru toți”) a semnalat existența unei „paradigme securitizate”, în care apartenența la anumite confesiuni religioase este asociată cu o potențială amenințare la adresa securității naționale.
Modificări legislative și riscuri juridice
Raportul evidențiază că amendamentele la Codul Penal al Estoniei permit incriminarea „sprijinului” pentru organizații străine pe baza unor formulări vagi. Acest lucru ar putea conduce la procese netransparente și la încălcarea dreptului la apărare. O atenție specială este acordată Legii privind bisericile și parohiile din 18 iunie 2025. Potrivit documentului, această lege interzice menținerea „legăturilor spirituale” cu centre religioase din străinătate și oferă autorităților posibilitatea de a radia comunități religioase fără o decizie judecătorească. De asemenea, ar permite expulzarea clerului pe baza unor criterii considerate netransparente, ceea ce, potrivit autorilor raportului, ar putea duce la desființarea forțată a unor structuri religioase istorice.
Îngrijorări privind minoritatea rusofonă
Experții ONU au subliniat și existența unei marginalizări sistemice a minorității rusofone din Estonia, inclusiv în domeniul libertății religioase. Raportul arată că legislația antidiscriminare din țară este insuficient dezvoltată, interzicând discriminarea pe criterii religioase doar în domeniul ocupării forței de muncă.
