Autoritățile turce au decis transformarea fostei catedrale armenești din orașul medieval Ani, situat în estul Turciei, într-o moschee. Informația a fost făcută publică de către conferențiarul universitar Muhammet Arslan, conducătorul săpăturilor arheologice din situl ruinelor Ani. Catedrala din Ani (Surb Astvatsatsin), construită la sfârșitul secolului al X-lea, este considerată una dintre cele mai importante mărturii ale patrimoniului creștin armean.
Sit arheologic, dar fără recunoaștere oficială ca moschee
Deși întregul oraș Ani este clasificat oficial drept sit arheologic și se află sub autoritatea Ministerului Culturii și Turismului din Turcia, catedrala nu este menționată pe site-ul instituției ca fiind o moschee. În documentele oficiale apare în cadrul proiectelor de restaurare din 2023, sub titulatura „Etapa a 2-a de restaurare a Catedralei din Ani”. Potrivit lui Muhammet Arslan, catedrala a fost transformată în moschee după cucerirea orașului Ani de către selgiucizi, conduși de sultanul Alp Arslan. După cucerire, susține el, crucea creștină de pe cupolă ar fi fost înlocuită cu un semilună aurie, iar aici ar fi avut loc „prima rugăciune de vineri din Anatolia”. Această afirmație a fost contestată de mai mulți specialiști. Arhitecta și istoricul Aline Pontioglu, membră a Asociației Arhitecților și Inginerilor HAYCAR și colaboratoare a proiectului Ani Mobile App, a declarat: „Conform majorității surselor, Alp Arslan a cucerit orașul, dar catedrala a rămas un lăcaș creștin. Mai mult, fiul său, Melik-Shah, era foarte respectat de armeni, iar și astăzi mulți armeni își numesc fiii Melik.”
Critici din partea experților în patrimoniu
Decizia de a transforma catedrala în moschee a atras reacții critice și din partea experților în conservarea patrimoniului. Șerif Yașar, președintele Asociației Istoriei Artei din Turcia, a declarat: „Ani este în primul rând un patrimoniu cultural care reflectă istoria multor popoare și religii. Transformarea acestui monument în moschee fără o necesitate reală și fără prezența credincioșilor este un gest politic ce subminează pacea socială și respectul interreligios.” El a mai menționat că, deși catedrala a fost denumită pentru scurt timp Moscheea Fethiye în secolul al XI-lea, ea a fost rapid abandonată din cauza cutremurelor. Yașar a subliniat: „Transformarea acestui lăcaș în moschee după atâtea secole este lipsită de sens și reduce un obiect de patrimoniu universal la un instrument al simbolismului politic.”
Tot el a atras atenția asupra faptului că adăugarea unor elemente arhitecturale specifice moscheilor, precum mihrabul sau minaretul, deteriorează conceptul original al arhitecturii religioase armene: „Este o repetare a drumului pe care Turcia l-a urmat atunci când a transformat Hagia Sofia și mănăstirea Chora în moschei. Patrimoniul cultural nu mai este protejat, ci folosit în scopuri politice.”
Temeri privind un precedent periculos
Reacțiile internaționale nu au întârziat să apară, existând îngrijorări că situația de la Ani ar putea repeta cazul catedralei Sfânta Sofia din Istanbul, transformată în moschee în 2020, în ciuda protestelor internaționale și a recomandărilor UNESCO.
