Sub binecuvântarea patriarhului Kirill, o delegație a Sinodului Bisericii Ortodoxe Ruse a efectuat, în perioada 29 septembrie – 1 octombrie 2025, o vizită în așa-numitele „noi teritorii rusești” — adică în regiunile Herson și Donețk, aflate sub ocupație militară rusă.
Oficial, scopul deplasării a fost „acordarea de sprijin umanitar și duhovnicesc” mănăstirilor locale. În realitate, vizita reprezintă o nouă tentativă a Patriarhiei Moscovei de a legitima prin activități religioase prezența rusă pe teritoriul Ucrainei, încălând flagrant dreptul internațional și suveranitatea Bisericii Ortodoxe Ucrainene canonice.
Cler rus în „noile teritorii” ocupate
Potrivit relatării oficiale a Departamentului Sinodal pentru mănăstiri, egumenele Iuliania (Kaleda) de la Mănăstirea Zaceatyevska din Moscova și Elisaveta (Pozdneakova) de la obștea Marfa-Maria au vizitat mănăstiri din Herson și Donețk — teritorii aflate sub ocupație rusă.
Delegația a fost primită cu onoruri de episcopi numiți de Patriarhia Moscovei și a distribuit „ajutoare” (alimente, lumânări, aparate de încălzire, icoane), consolidând prin aceste acțiuni infrastructura eclezială paralelă impusă de Moscova în regiunile ocupate.
Un act de propagandă mascat în misiune religioasă
Vizita s-a desfășurat în localitățile Ghenicesk, Skadovsk și în zona Donețkului — toate integrate de Kremlin în structurile administrative ale Federației Ruse.
Clerul rus a fost fotografiat la mănăstiri distruse de război, vorbind despre „reconstrucția vieții duhovnicești pe noile teritorii”, o formulare care trădează intenția de a prezenta ocupația ca pe o „eliberare spirituală”.
În comunicatul oficial, Biserica Rusă numește Hersonul și Donețkul „noi teritorii rusești”, ceea ce echivalează cu recunoașterea directă a anexării, contrar poziției Bisericilor Ortodoxe surori și a întregii comunități internaționale.
O strategie de acaparare sub patronajul lui Kirill
Patriarhul Kirill, aflat pe lista sancțiunilor europene pentru sprijinul acordat agresiunii ruse, a binecuvântat personal deplasarea, continuând politica de „colonizare duhovnicească” a teritoriilor ocupate.
Prin aceste vizite, Patriarhia Moscovei încearcă să înlocuiască Biserica Ortodoxă Ucraineană canonică (subordonată canonic Patriarhiei Moscovei, dar aflată în dezacord cu războiul) cu structuri total dependente de autoritățile ruse.
Reacții și îngrijorări
Observatorii religioși și organizațiile pentru libertatea religioasă au condamnat această acțiune, afirmând că Patriarhia Rusă transformă credința în instrument politic, oferind acoperire morală și simbolică agresiunii militare.
„A merge în Donețk sau Herson sub steagul Patriarhiei Moscovei nu este o faptă duhovnicească, ci un act de complicitate la ocupație”, au declarat surse bisericești din Ucraina.
Astfel, prin vizitele „umanitare” ale clerului său, Biserica Rusă devine tot mai vizibil un actor activ în consolidarea dominației ruse pe teritoriile ucrainene cucerite, încercând să rescrie nu doar hărțile politice, ci și geografia spirituală a Ucrainei.
