Un studiu realizat de Laboratorul internațional interdisciplinar al Universității de Stat de Lingvistică din Nijnii Novgorod relevă o tendință controversată: printre tinerii care susțin războiul împotriva Ucrainei, proporția celor care se declară credincioși este de două ori mai mare decât a celor care se consideră atei.
Susținerea războiului diferă în funcție de gen, statut social și religie
Potrivit cercetării, publicate în 2024 într-o monografie academică, sprijinul pentru agresiunea militară variază semnificativ între diferite categorii sociale:
Bărbații susțin războiul în proporție de 42,5%, în timp ce femeile – doar 27,4%;
Tinerii din familii cu bunăstare medie sau ridicată susțin războiul în proporție de 37,1%, iar cei din medii defavorizate – doar 14,5%;
Credincioșii susțin războiul în proporție de 43,2%, în timp ce ateii – 23,7%.
Autorii studiului nu specifică afilierea religioasă a celor care se identifică drept credincioși.
Biserica, instituția cu cea mai puțină încredere
Deși susținerea pentru război este mai ridicată în rândul tinerilor credincioși, încrederea generală în instituția Bisericii este cea mai scăzută dintre toate structurile sociale analizate. La polul opus, organizațiile caritabile și cele neguvernamentale se bucură de cel mai mare capital de încredere – 91,6% dintre respondenți spun că au încredere în acestea.
Context și implicații
Rezultatele studiului ridică întrebări legate de modul în care religia este instrumentalizată în contextul geopolitic actual și de influența pe care o au discursurile oficiale asupra percepției tineretului religios din Rusia. De asemenea, contrastul dintre gradul ridicat de sprijin pentru război și nivelul redus de încredere în Biserică ar putea indica o disonanță între credința personală și percepția instituției religioase ca actor social.
