România a participat, pe 5 și 6 noiembrie 2024, la Summitul Global al Liderilor Religioși desfășurat în capitala Azerbaidjanului, orașul Baku, eveniment organizat cu ocazia celei de-a 29-a conferințe anuale ONU privind schimbările climatice (COP29).
Forumul a fost organizat de Administrația Musulmanilor din Caucaz, Consiliul Înțelepților Musulmani, Guvernul Azerbaidjanului și Programul ONU pentru Mediu.
Printre participanții la summitul religios s-au numărat lideri ai comunităților creștine, islamice, evreiești și budiste tradiționale din diferite regiuni ale lumii, personalități de stat și publice, reprezentanți ai mediului de experți și jurnaliști din Azerbaidjan, Rusia, Belarus, Georgia, Kazahstan, Emiratele Arabe Unite, Arabia Saudită, Bahrain, Kuweit, Qatar, Iran, Irak, Turcia, Serbia, România, Mongolia, SUA, UE și alte regiuni.
Summitul a fost deschis cu un mesaj de salut din partea Președintelui Azerbaidjanului, Ilham Aliyev, citit de prim-ministrul țării, Ali Asadov.
Liderii prezenți au adoptat următoarea declarație, la finalul summitului:
”Exprimând profunda preocupare cu privire la schimbările climatice globale, pierderea biodiversității, deșertificare, secetă, degradarea solului, incendiile forestiere, poluarea, securitatea alimentară și lipsa de apă, și subliniind nevoia de a accelera eforturile comune pentru a discuta cauzele acestor probleme și pentru a crea și îmbunătăți ecosisteme sănătoase;
Lăudând Declarația Interconfesională COP28 semnată la Summitul Global al Liderilor Religioși din 2023 din Abu Dhabi, Emiratele Arabe Unite;
Recunoscând importanța Documentului despre Fraternitatea Umană pentru Pace Mondială și Conviețuire, semnat de Sanctitatea Sa Papa Francisc și de Înaltul Șeic Ahmed Al-Tayyeb, Marele Imam al Al-Azhar, la 4 februarie 2019, în Abu Dhabi, pentru cooperarea interconfesională;
Exprimând recunoștință Președintelui Ilham Aliyev al Azerbaidjanului pentru patronajul său, atenția specială și discursul profund adresat evenimentului în cadrul Summitului Global al Liderilor Religioși COP29, și urând succes în desfășurarea lucrărilor COP29;
Subliniind importanța consolidării relațiilor interculturale și interconfesionale, valorilor naționale și culturale și cunoștințelor, inclusiv tradițiilor multiculturalismului, pentru promovarea încrederii reciproce, unității, armoniei și conștientizării schimbărilor climatice;
Lăudând lideratul Azerbaidjanului în combaterea crizei climatice și soluționarea problemelor ecologice și salutând declararea anului 2024 ca „Anul Solidarității pentru o Lume Verde”;
Evidențiind importanța unor inițiative precum Procesul de la Baku, Forumul Global al Dialogului Intercultural, Forumul Umanitar Internațional de la Baku, Summitul Liderilor Religioși Mondiali, Forumul Global al Alianței Civilizațiilor ONU și Conferința Internațională de la Baku privind Cooperarea Interreligioasă și Interculturală;
Recunoscând importanța altor forumuri religioase semnificative, inclusiv Congresul Mondial și Tradițional al Liderilor Religioși din Astana, Forumul Dialogului din Bahrain, Forumurile Interconfesionale G20, summit-urile anterioare ale Liderilor Religioși sub egida COP și Forumul Media din Arabia Saudită, și subliniind contribuțiile lor la încrederea reciprocă, unitate și armonie;
Subliniind necesitatea organizării periodice a evenimentelor interconfesionale, unde reprezentanții diferitelor religii – inclusiv creștini, musulmani, evrei, hinduși, budiști și alții – să se reunească pentru a exprima o poziție unitară asupra amenințărilor globale;
Exprimând îngrijorarea profundă cu privire la conflictele armate, actele de terorism și violența pe baze religioase și etnice, care nu doar că provoacă pierderi de vieți omenești, dar sunt însoțite de dezastre ecologice, jafuri și distrugerea patrimoniului cultural și religios, ecocid și urbanocid, precum și de impactul lor negativ asupra luptei împotriva schimbărilor climatice;
Chemând statele, organizațiile internaționale, regionale, religioase și civile și liderii religioși să:
Participe activ la discuțiile publice dedicate schimbărilor climatice, să întărească sprijinul global pentru un viitor mai verde și să se implice în eforturi colective pentru a aborda criza climatică;
Recunoască sacralitatea vieții umane și a naturii, să respecte valorile de protecție a tuturor ființelor vii și a naturii și să pledeze pentru egalitate și justiție ecologică;
Joace un rol activ în menținerea creșterii globale a temperaturii la maximum 1,5°C în procesul de atenuare a crizei climatice globale și protecția naturii;
Recomande utilizarea responsabilă a tehnologiilor de inteligență artificială pentru a rezolva problemele ecologice și a gestiona resursele naturale;
Avertizeze împotriva utilizării iresponsabile a inteligenței artificiale și să promoveze cooperarea între oamenii de știință, legiuitori, decidenți politici, lideri religioși și organizații internaționale și publice pentru a preveni agravarea crizelor ecologice;
Susțină implementarea și îmbunătățirea obiectivelor pe termen lung ale Acordului de la Paris privind schimbările climatice;
Încurajeze procesele incluzive în lupta împotriva schimbărilor climatice, cu un accent pe implicarea reprezentanților diferitelor credințe, a liderilor politici, a academicienilor, a teologilor, a femeilor, a tinerilor, a comunităților locale, a societății civile, a sectoarelor de afaceri și a altor părți interesate în discuții;
Cerea încetarea conflictelor armate, violenței și acțiunilor ecodestructive, precum distrugerea rezervelor de apă și a ecosistemelor, care subminează eforturile climatice colective și contribuie la daune ecologice;
Respingă încercările grupurilor teroriste și extremiste de a utiliza religia pentru scopurile proprii și să adopte o poziție unitară împotriva unor astfel de acte;
Promoveze cooperarea pentru prevenirea ideologiilor dăunătoare care incită la violență și ură prin intermediul mass-media și al tehnologiei informației;
Condamne actele de vandalism împotriva simbolurilor religioase și obiectelor sacre, asigurând că astfel de acte nu sunt justificate sub pretextul democrației și libertății de exprimare;
Încurajeze participarea activă a tineretului în combaterea xenofobiei și a discriminării și să pledeze pentru educarea lor privind schimbările climatice, protecția mediului și fraternitatea umană;
Acorde o atenție specială asigurării drepturilor omului în societăți curate, stabile și durabile;
Condamne utilizarea iresponsabilă și excesivă a rezervelor naturale de apă și a ecosistemelor, care contribuie la criza climatică, și să pledeze pentru protejarea acestor resurse critice;
Folosească mai bine potențialul religiilor și credințelor în abordarea provocărilor schimbărilor climatice;
Susțină păstrarea diversității religioase, culturale și etnice și să promoveze o etică ecologică bazată pe valorile morale și spirituale ale religiilor lumii.”.
