Preasfințitul Părinte Paisie Lugojanul, Episcop – vicar al Arhiepiscopiei Timișoarei, a oficiat vineri, Sfânta Liturghie, în Biserica de lemn „Sf. Cuvioasa Parascheva”. Monumentul istoric se află în apropierea Mănăstirii Dobrești, care este ctitorie a Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, scrie basilica.ro.
După slujbă, credincioșii au fost invitați să vadă cele mai noi fresce din interiorul mănăstirii.
Cu acest prilej, părintele Protosinghel Matei Buliga, starețul sfântului așezământ, I-a dat slavă lui Dumnezeu pentru toate binefacerile și lucrările desfășurate de-a lungul anilor în incinta mănăstirii cu hramurile „Sfânta Cuvioasă Paraschiva”, „Sf. Prooroc Ilie Tesviteanul” şi „Sfântul Voievod Ştefan cel Mare”.
De asemenea, le-a mulțumit Episcopului – vicar, părintelui Protopop Ionuț Furdean și tuturor credincioșilor prezenți.
„Este o tradiție de câțiva ani, ca, în a treia zi de Crăciun, Preasfințitul Părinte Paisie să slujească Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie, împreună cu soborul de preoți, la Mănăstirea Dobrești”, a transmis pr. Protosinghel Matei Buliga.
Dintre oficialitățile prezente s-au numărat: Călin Dobra, primarul municipiului Lugoj, Carebia Petru, primarul comunei Coștei, și senatorul Dorel Covaci.
Biserica de lemn „Cuvioasa Parascheva” a fost construită în 1832 și se află în Dobrești, satul natal al Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, în imediata apropiere a mănăstirii din localitate.
Construit din bârne cioplite din lemn de stejar, cu pereți interiori zugrăviți, așezământul este tencuit la exterior cu lipituri de pământ. În interiorul lăcașului de cult se oficiază cu regularitate slujbe religioase.
Ultimele fresce
Lucrările din interiorul Mănăstirii Dobrești se află în plin proces de desfășurare, frescele apropiindu-se de final. În prezent, se pictează pridvorul închis și peretele de vest al bisericii.
„La acest moment, se realizează tabloul votiv și chipurile celor doi ierarhi: al Preafericitului Părinte Patriarh Daniel și al Înaltpresfințitului Părinte Ioan, Mitropolitul Banatului”.
„O particularitate reprezintă pictura de sub balconul cafasului, unde urmează să fie înfățișați câțiva sfinți canonizați în anul 2024”, a declarat starețul mănăstirii.
Această inițiativă este cu atât mai potrivită, cu cât 2025 a fost proclamat de Cancelaria Sfântului Sinod ca An comemorativ al duhovnicilor și mărturisitorilor ortodocși români din secolul al XX-lea.
Iconografii vor continua cu pridvoul deschis, care cuprinde pictura cupolei, a plafonului și a pereților laterali.
Particularități ale picturii
Pe o suprafață de aproximativ 1500 m2, pictura murală este realizată în tehnica frescă, sub îndrumarea pr. Protosinghel Teofan Straton, doctor în arte vizuale, membru al Uniunii Artiștilor Plastici, titular al atestatului de pictură religioasă acordat de Patriarhia Română.
Potrivit coordonatorului și șefului de lucrare, frescele aduc aminte de perioada de apogeu a artei bizantine, când școala de pictură macedoneană s-a dezvoltat în imperiu, începând cu secolele XIV și XV.
„Pictura se dorește o combinație între principiile picturale și de creație ale școlii macedonene de secol 14, și principiile de paginare a scenelor de dimensiuni foarte mici și tehnica de execuție, caracteristice pentru bisericile medievale din nordul Moldovei”, a transmis pr. Protosinghel Teofan Straton.
Conform declarațiilor șefului de lucrare, un element aparte îl constituie detaliile portretelor personajelor. Acestea sunt înfățișate în tonuri deschise; aplicându-se în zona de lumină tonuri reci, iar în cea de umbră tonalități calde.
Cu atitudini dinamice, personajele poartă veșminte care creează falduri complicate și elaborate, mișcându-se într-un decor reprezentat într-un mod stilizat.
„Am căutat să păstrez la Mănăstirea Dobrești o parte din principiile acestei școli: reprezentarea compozițiilor picturale în culori strălucitoare, dar bine armonizate”, a adăugat coordonatorul proiectului.
O notă distinctivă de albastru
Cei mai mulți pelerini care au vizitat Mănăstirea Dobrești au admirat picturile de pe fondul albastru, caracteristic bisericilor medievale din nordul Moldovei.
„Fondul albastru este aplicat peste un strat de culoare neagră. Datorită acestui procedeu, culoarea albastră își schimbă tonalitatea, în funcție de cantitatea de lumină existentă în interiorul bisericii. Astfel, lumina este absorbită într-un mod diferit, făcând ca albastrul să-și schimbe mereu nuanța”, a conchis pr. Protosinghel Teofan Straton.
