PS Ambrozie, Episcopul Giurgiului, a atras atenția asupra scăderii vocației monahale și asupra numărului tot mai redus de tineri care aleg viața de mănăstire, în cuvântul rostit la Schitul Mironești al Mănăstirii Comana, unde l-a instalat ca egumen pe protos. Benedict Georgescu.
Ierarhul a arătat că fenomenul poate fi observat inclusiv în marile mănăstiri cu tradiție din România și a explicat că, în aceste condiții, viitorul Schitului Mironești trebuie gândit și prin dezvoltarea unei puternice activități pastoral-misionare, culturale, educaționale și sociale.
Citește și: Arhiepiscopia Tomisului demască încă o mare minciună propagată în presă și care îl vizează pe ÎPS Teodosie
„Astăzi, vocația monahală a scăzut foarte, foarte mult. Rar mai întâlnim, chiar și în mănăstirile mari, de tradiție, Putna, mănăstirile de monahii Văratec sau Agapia, tineri și tinere care să mai meargă la mănăstire”, a spus PS Ambrozie.
PS Ambrozie: „Aici nu cred că va fi o obște la fel de mare cum suntem obișnuiți în mănăstirile mari”
După Sfânta Liturghie săvârșită la biserica „Înălțarea Sfintei Cruci” din Comana, Episcopul Giurgiului a mers la Schitul Mironești, din satul Mironești, comuna Gostinari.
Aici, PS Ambrozie l-a instalat ca egumen pe protos. Benedict Georgescu, după care a fost sfințit locul pe care urmează să fie construit ansamblul de chilii al așezământului monahal.
Vorbind despre perspectivele schitului, ierarhul a spus că nu se așteaptă la formarea unei obști numeroase, comparabile cu cele întâlnite în marile așezăminte monahale.
„Aici nu cred că va fi o obște la fel de mare așa cum suntem obișnuiți să fie în mănăstirile mari și, nu mai departe de noi, la Mănăstirea Comana”, a afirmat PS Ambrozie.
Explicația oferită de Episcopul Giurgiului a vizat situația actuală a vocațiilor monahale.
„Astăzi, vocația monahală a scăzut foarte, foarte mult. Rar mai întâlnim, chiar și în mănăstirile mari, de tradiție, Putna, mănăstirile de monahii Văratec sau Agapia, tineri și tinere care să mai meargă la mănăstire.”
PS Ambrozie vrea ca Schitul Mironești să devină și un centru cultural-educațional
În condițiile reducerii numărului vocațiilor monahale, PS Ambrozie a vorbit despre valorificarea istoriei locului și despre dezvoltarea unor activități destinate copiilor și comunității.
Ierarhul a evocat vechiul nume al localității, Coiani, și legătura acesteia cu domnitorul Radu Șerban, considerând că patrimoniul istoric al zonei poate constitui punctul de plecare pentru proiecte dezvoltate împreună cu Mănăstirea Comana.
În acest sens, Episcopul Giurgiului a amintit colaborarea cu Moara de Hârtie, Asociația Femeilor Ortodoxe din Episcopia Giurgiului și comunitățile parohiale din zonă.
„Cred că istoricitatea acestei zone, în colaborare cu Mănăstirea Comana, îi va permite părintelui să poată desfășura (…) foarte multe activități cu copiii (…), foarte multe activități cultural-educaționale de prezervare a tradițiilor vlăscene”, a spus PS Ambrozie.
Ierarhul a apreciat activitatea desfășurată de Moara de Hârtie și parteneriatele acesteia cu școli, licee și instituții culturale din București.
Episcopia Giurgiului analizează preluarea unui cămin de bătrâni de la Mironești
PS Ambrozie a anunțat și o posibilă extindere a activității sociale desfășurate în jurul Schitului Mironești.
În localitate există un cămin pentru persoane vârstnice care în prezent nu mai funcționează, iar Episcopia Giurgiului intenționează să analizeze posibilitatea preluării acestuia în grija Mănăstirii Comana și a Schitului Mironești.
„Ne propunem – ni s-a propus, de altfel, de către președintele Consiliului Județean, domnul Toma Petcu – să preluăm acest cămin în grija Mănăstirii Comana, respectiv a Schitului de la Mironești”, a declarat Episcopul Giurgiului.
În viziunea prezentată de ierarh, viitorul așezământului ar putea reuni astfel viața monahală cu activități educaționale, culturale și de asistență a persoanelor vârstnice.
Protos. Benedict Georgescu, instalat egumen al Schitului Mironești
O parte importantă a cuvântului PS Ambrozie a fost dedicată noului egumen, protos. Benedict Georgescu.
Episcopul Giurgiului a evocat experiența sa dobândită în mai multe eparhii și a amintit perioada petrecută în Arhiepiscopia Tomisului.
„Părintele Benedict Georgescu are o foarte frumoasă experiență pastorală. A intrat de tânăr în obștile monahale din Arhiepiscopia Tomisului, fiind ucenicul Înaltpreasfințitului Părinte Teodosie Petrescu, în calitate de eclesiarh la Catedrala «Sfinții Apostoli Petru și Pavel»”, a spus PS Ambrozie.
Ierarhul a arătat că numeroși preoți au învățat de la protos. Benedict Georgescu rânduielile liturgice și aspectele practice ale slujirii.
„Generații și generații de preoți au învățat rânduielile liturgice, viața practică religioasă”, a afirmat Episcopul Giurgiului, adăugând că a constatat personal recunoștința preoților față de cel care i-a îndrumat la începutul slujirii lor.
PS Ambrozie și-a exprimat convingerea că această experiență îi va fi de folos noului egumen în dezvoltarea Schitului Mironești și în construirea chiliilor.
PS Ambrozie: Părintele Benedict este „un om bun, un om care nu a făcut rău niciodată nimănui”
Episcopul Giurgiului a făcut și o prezentare personală a noului egumen, evocând originea și activitatea acestuia.
„Părintele Benedict este un om cu foarte multă experiență, un om bun, un om care nu a făcut rău niciodată nimănui. Este câmpinean de obârșie, a crescut în Târgoviște, ca unic fiu al părinților săi, al familiei Georgescu”, a spus PS Ambrozie.
Ierarhul a amintit activitatea protos. Benedict Georgescu la Centrul Cultural „Gavril Drugănescu”, unde s-a implicat în organizarea colecției de costume populare și în dezvoltarea unor proiecte în parteneriat cu Patriarhia Română și alte organizații.
„Ne-a fost greu să-l dislocăm de acolo”, a mărturisit PS Ambrozie.
Potrivit ierarhului, protos. Benedict Georgescu a acceptat să vină la Mironești la sugestia exarhului mănăstiresc, arhim. Mihail Muscariu, starețul Mănăstirii Comana.
PS Ambrozie, despre satele „îmbătrânite, depopulate, uitate de oameni, de autorități, dar niciodată de Dumnezeu”
Episcopul Giurgiului a legat dezvoltarea Schitului Mironești de situația comunităților rurale afectate de îmbătrânire și depopulare.
Referindu-se la misiunea încredințată noului egumen, PS Ambrozie a spus că acesta a venit „să dezvoltăm această zonă cumva abandonată, uitată, în registrul acesta al satelor îmbătrânite, depopulate, uitate de oameni, de autorități, dar niciodată de Dumnezeu”.
În acest context, proiectul de la Mironești capătă, în viziunea ierarhului, și o dimensiune de revitalizare a comunității locale prin Biserică, educație, cultură și filantropie.
Episcopia Giurgiului oferă 100.000 de lei pentru dezvoltarea Schitului Mironești
PS Ambrozie a anunțat și un sprijin financiar concret pentru noua etapă din viața așezământului.
Pentru început, Schitul Mironești va primi suma de 100.000 de lei pentru achiziționarea unei case tradiționale vechi, care urmează să fie adusă în incinta așezământului, pe terenul achiziționat de Episcopia Giurgiului.
Casa va fi amenajată cu elemente tradiționale, între care icoane pe sticlă, scoarțe vechi și obiecte specifice fostului județ Vlașca, urmând să fie integrată în proiectul mai amplu de dezvoltare a schitului.
Episcopul Giurgiului a afirmat că dorește să contribuie inclusiv personal la susținerea proiectului.
„Vrem să vă ajutăm, vrem să fim un exemplu de bune practici prin aceste donații pentru schit”, a spus PS Ambrozie.
Biserica Schitului Mironești va fi târnosită de Sfinții Arhangheli
PS Ambrozie a anunțat că biserica Schitului Mironești urmează să fie târnosită de sărbătoarea Sfinților Arhangheli, iar până atunci este avută în vedere și publicarea unei monografii dedicate așezământului și istoriei zonei.
Ierarhul a precizat că lucrarea ar urma să valorifice inclusiv documente existente în arhivele Academiei Române și să fie realizată „după toate rigorile academice”.
Episcopul Giurgiului a amintit totodată ampla restaurare a bisericii schitului, realizată prin fonduri europene, și contribuția celor implicați în recuperarea patrimoniului acestui așezământ.
PS Ambrozie, către noul egumen: „Vă începeți această lucrare pastorală sub semnul Sfintei Cruci”
În încheiere, PS Ambrozie a legat instalarea protos. Benedict Georgescu de sărbătoarea Înălțării Sfintei Cruci.
„Vă începeți această lucrare pastorală sub semnul Sfintei Cruci. Credem că veți reuși, cu ajutorul lui Dumnezeu”, i-a transmis ierarhul noului egumen.
Episcopul Giurgiului a evocat și semnul arătat Sfântului Împărat Constantin cel Mare – „In hoc signo vinces” –, exprimându-și speranța că noul egumen va reuși să pună în valoare patrimoniul istoric și spiritual al Mironeștilor.
PS Ambrozie a subliniat că Schitul Mironești rămâne dependent canonic de Mănăstirea Comana și i-a cerut noului egumen să lucreze în ascultare față de exarhul mănăstiresc și în colaborare cu obștea de la Comana.
ADEVARULBISERICII.RO a transcris cuvântul rostit de PS Ambrozie, luni, 14 septembrie, la sărbătoarea Înălțării Sfintei Cruci, când Întâistătătorul Eparhiei Giurgiului, Preasfințitul Părinte Episcop Dr. Ambrozie, după ce a oficiat Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie în biserica „Înălțarea Sfintei Cruci” din localitatea Comana, Protopopiatul Hotarele, a mers la schitul Mironesti al sfintei și voievodalei Mănăstiri Comana din satul Mironești, comuna Gostinari, unde a instalat egumen pe protos. Benedict Georgescu, după care a fost sfințit locul unde se va construi ansamblul de chilii al așezământului monahal:
„S-a ostenit foarte mult în restaurarea acestui schit, pe fonduri europene, unul dintre marii arhitecți ai țării noastre, împreună cu domnișoara arhitect Aurora Târșoagă.
Așa cum am spus și la hramul Sfintei Cruci din localitatea Comana, aici au slujit preoți vrednici, trecuți în țara de dincolo de veac, care își odihnesc somnul de veci, în nădejdea Învierii, chiar în incinta schitului, dar și, în anii din urmă, părintele consilier Alexandru Stavrică, preot vrednic, care a promovat în Episcopia Italiei.
Însă părintele Mihail, în calitate de stareț și exarh al mănăstirilor, s-a ocupat de toate mănăstirile, de obștile monahale, îndrumându-le, sfătuindu-le, binecuvântându-le, în calitate de stareț și de exarh, ascultare la care a fost ridicat datorită destoiniciei sale, datorită capacității administrative, inițiativei, dar și studiilor academice pe care le are.
Pentru părintele Benedict, părintele exarh are sentimente aparte, pentru că îi leagă, așa cum deja s-a amintit, chiar dacă succint, anii de tinerețe teologică, formându-se în Arhiepiscopia Târgoviștei, în vremea vrednicului de pomenire Arhiepiscop Vasile Costin, de care ne leagă foarte frumoase amintiri și pe noi, personal.
Părintele Benedict Georgescu are o foarte frumoasă experiență pastorală. A intrat de tânăr în obștile monahale din Arhiepiscopia Tomisului, fiind ucenicul Înaltpreasfințitului Părinte Teodosie Petrescu, în calitate de eclesiarh la Catedrala „Sfinții Apostoli Petru și Pavel”.
Generații și generații de preoți au învățat rânduielile liturgice, viața practică religioasă. Lucrul acesta l-am constatat și noi când am fost împreună cu părintele Marius Ene, cu copiii de la Liceul „Udriște Năsturel” din Hotarele: recunoștința preoților, chiar și astăzi, față de părintele care i-a îndrumat, i-a ajutat la începutul preoției lor.
Cred că această experiență dobândită în Arhiepiscopia Tomisului, în diferite ascultări, îl va ajuta pe părintele mai departe în edificarea chiliilor necesare la acest așezământ.
Cum spuneam mai devreme, și revin și vă spun dumneavoastră, celor prezenți astăzi la sărbătoarea Sfintei Cruci, aici nu cred că va fi o obște la fel de mare așa cum suntem obișnuiți să fie în mănăstirile mari și, nu mai departe de noi, la Mănăstirea Comana.
Astăzi, vocația monahală a scăzut foarte, foarte mult. Rar mai întâlnim, chiar și în mănăstirile mari, de tradiție, Putna, mănăstirile de monahii Văratec sau Agapia, tineri și tinere care să mai meargă la mănăstire.
Însă, având în vedere istoricul acestei localități, Coianii de altădată ai domnitorului Radu Șerban, cred că istoricitatea acestei zone, în colaborare cu Mănăstirea Comana, îi va permite părintelui să poată desfășura, cu cuplul de la Moara de Hârtie, cu Asociația Femeilor Ortodoxe din Episcopia Giurgiului, condusă de doamna preoteasă Mădălina Cojocariu, foarte multe activități cu copiii păstoriți de părintele Marius Ene, foarte multe activități cultural-educaționale de prezervare a tradițiilor vlăscene, pe care cuplul Georgescu de la Moara de Hârtie, domnul Ion și doamna Georgescu, le promovează atât de frumos în parteneriat cu Mănăstirea Comana.
Ne-au întâmpinat astăzi cu pâine și cu sare, reamintindu-ne faptul că, în urmă cu zece ani, am sfințit o troiță la Moara de Hârtie, un așezământ cultural-educațional de mare anvergură aici, în Comana și împrejurimi, dar nu numai, având parteneriate cu școli, cu licee, cu instituții de cultură din Capitală.
Sigur, aici, la Mironești, există și un cămin de bătrâni dezafectat, păstorit de vrednicul părinte Alexandru Grigore. Ne propunem – ni s-a propus, de altfel, de către președintele Consiliului Județean, domnul Toma Petcu – să preluăm acest cămin în grija Mănăstirii Comana, respectiv a Schitului de la Mironești.
Așa încât, împreună cu o parte, doar o parte dintre cei amintiți aici – iată, de față sunt și părinții de la Comana: părintele profesor, deja amintit, Marius Ene, de la Scărișoara, părintele Nicolae Rădoi, părintele consilier doctor Silviu Constantin Nedelcu, un spirit academic care abia așteaptă să vină să conferențieze și care a propus, îmi spunea zilele trecute, să scoată o monografie pe baza documentelor care există deja în arhivele Academiei Române și nu numai –, așa încât, până pe 8 noiembrie, de ziua Sfinților Arhangheli, când vom târnosi această biserică, să avem și o monografie editată după toate rigorile academice.
Părintele Benedict este un om cu foarte multă experiență, un om bun, un om care nu a făcut rău niciodată nimănui. Este câmpinean de obârșie, a crescut în Târgoviște, ca unic fiu al părinților săi, al familiei Georgescu.
Are foarte multă experiență, așa cum a arătat și la Centrul Cultural „Gavril Drugănescu”, unde a organizat colecția de costume populare. Activitățile pe care le-a făcut acolo au împodobit Centrul de la Drugănescu, păstorit de părintele protopop Ioan Emanuel Stuparu.
Ne-a fost greu să-l dislocăm de acolo. Avea foarte multe proiecte în parteneriat cu Patriarhia Română, cu World Vision, și așa mai departe, „Hristos împărtășit copiilor”, dar a acceptat, la sugestia părintelui exarh, să vină aici și să dezvoltăm această zonă cumva abandonată, uitată, în registrul acesta al satelor îmbătrânite, depopulate, uitate de oameni, de autorități, dar niciodată de Dumnezeu.
Părinte egumen Benedict Georgescu, veniți într-una dintre cele mai frumoase biserici vechi, restaurată prin grija părintelui Mihail, cu multă acuratețe, cu multă acrivie. Poate că veți pomeni, în deja amintita monografie a Mironeștilor, despre istoria de aici, despre etapele restaurării.
Împreună cu părintele consilier Eduard Dumitrache, cel care îngrijește schitul de la Varlaam, unde locuiesc provizoriu, până când se va aduna obștea și acolo, ca și în alte așezăminte, a hotărât, la sugestia părinților de la Centrul Eparhial, să vă ofere, pentru început, în contul schitului, suma de 100.000 de lei, ca să achiziționați clădirea dislocată din ținutul Maramureșului și Sătmarului, să o aduceți aici, pe terenul achiziționat de către Episcopie.
Sigur, acea casă veche, cum am adus și la Schitul Găiseni, așa veți reuși și aici, iar casa vlășceană pe care o vom adopta, o vom înnobila cu icoane pe glajă, cu scoarțe vechi și cu multe obiecte specifice Vlașcăi, o vom încorpora cumva în acest mare proiect pe care l-a gândit părintele Mihail și pe care l-am pus aici pentru cei care vor să afle, să descopere cum va arăta aici, la Schitul Mironești, chiliile în care se vor adăposti viețuitorii, de o natură sau alta: monahi, monahii poate, sau vârstnici pe care îi veți ajuta în continuare.
Vă felicităm! Vă începeți această lucrare pastorală sub semnul Sfintei Cruci. Credem că veți reuși, cu ajutorul lui Dumnezeu. Așa cum Sfântului Constantin cel Mare i s-a revelat Sfânta Cruce și semnul „In hoc signo vinces”, veți reuși aici să puneți în valoare zestrea Mironeștilor.
Sunt convins că părintele Mihail, instalându-vă astăzi, nu vă abandonează, vă va ajuta. Și noi, Centrul „Acoperământul Maicii Domnului” de la Varlaam, și eu personal, din economiile mele, îndemnat aseară de către părintele Mihail, vrem să vă ajutăm, vrem să fim un exemplu de bune practici prin aceste donații pentru schit.
Sigur, să arătați ascultare față de exarhul mănăstiresc și dânsul să arate dragoste pentru cei mai mici, pentru că schitul nu are personalitate juridică proprie. Este dependent, canonic, cum se știe, de sfânta, marea și voievodala Mănăstire Comana.
Să fiți sănătos, să faceți lucruri frumoase aici, așa cum ați făcut la Mănăstirea „Izvorul Tămăduirii” din Florești-Stoenești. Întru mulți și fericiți ani!”
