PS Ambrozie, Episcopul Giurgiului, a îndemnat credincioșii să se roage pentru țară, pentru copii și pentru familie, într-o predică rostită la sărbătoarea Înălțării Sfintei Cruci, în biserica „Înălțarea Sfintei Cruci” din localitatea Comana, Protopopiatul Hotarele.
Ierarhul a vorbit despre dificultățile vremurilor actuale, despre nevoia de solidaritate în jurul bisericilor și mănăstirilor și despre rolul acestora în sprijinirea copiilor, familiilor și persoanelor vulnerabile.
„Este puțin lucru, iubiți credincioși, să venim să ne rugăm pentru țară? Nu vedeți ce vremuri rele trăim? Să ne rugăm pentru copiii noștri”, a spus PS Ambrozie.
PS Ambrozie: „Lumea s-a schimbat foarte tare”
Episcopul Giurgiului a arătat că societatea traversează o perioadă marcată de multă suferință și nesiguranță și i-a îndemnat pe oameni să se sprijine unii pe alții.
„Vedeți că lumea s-a schimbat, dragilor, foarte tare și avem nevoie să ne încurajăm unii pe alții, să ne îmbărbătăm unii pe alții, că este destulă suferință în lume”, a spus ierarhul.
PS Ambrozie a subliniat că suferința nu ocolește pe nimeni și că fiecare om poartă propriile griji, neputințe și încercări.
„Nu există nimeni dintre cei care vin la biserică, începând cu preoții, cu călugării, cu arhimandriții și cu ierarhul, care să nu aibă grijile lui, suferințele lui, neputințele, bolile lui, păcatele lui.”
„Ce mare act de înțelepciune este să vii încă la biserică”
Ierarhul a vorbit și despre riscul ca bunăstarea să-l îndepărteze pe om de Dumnezeu și a elogiat fidelitatea celor care continuă să vină la biserică și să se roage.
„Ce mare act de înțelepciune și de credință este să vii încă la biserică, să-I mulțumești lui Dumnezeu pentru ce ți-a dat, pentru ceea ce ești, pentru că încă trăiești și respiri”, a spus PS Ambrozie.
El i-a îndemnat pe credincioși să se roage pentru copii și nepoți și să păstreze legătura cu viața liturgică.
PS Ambrozie: „Să ne rugăm pentru copiii noștri”
O parte importantă a predicii a fost dedicată rolului educativ al parohiilor și mănăstirilor.
PS Ambrozie a arătat că, prin centrele educaționale și activitățile organizate în jurul mănăstirilor, Biserica încearcă să îi sprijine pe copii și să le ofere un cadru de formare.
„Încearcă bisericile și mănăstirile, prin centrele educaționale pe care le avem pe lângă toate mănăstirile, să-i ajute pe copii”, a spus Episcopul Giurgiului.
Acesta a dat exemplul Mănăstirii Comana, unde ajung grupuri de elevi însoțiți de cadre didactice și unde obștea îi primește și îi sprijină.
„Este și aceasta o expresie a comuniunii, cu siguranță, a jertfei obștii Mănăstirii Comana”, a adăugat ierarhul.
„Noi măcar să ne ținem bisericile deschise”
PS Ambrozie a vorbit și despre dificultățile financiare cu care se confruntă unele lăcașuri de cult, în special în ceea ce privește lucrările de restaurare.
„Astăzi, noi abia dacă putem, prin vrednicia preoților, a stareților și a starețelor, să restaurăm bisericile și mănăstirile de altădată”, a afirmat episcopul.
El a spus că, atunci când sprijinul material este dificil, credincioșii pot susține comunitățile bisericești prin prezență și rugăciune.
„Noi măcar să ne ținem bisericile deschise. Dacă nu putem să le ajutăm financiar, să le sprijinim în restaurarea lor, măcar să venim să ne rugăm alături de preoții vrednici, de stareții vrednici.”
PS Ambrozie, despre familia creștină
Episcopul Giurgiului a făcut referire și la activitățile dedicate familiei creștine, subliniind importanța acesteia în viața Bisericii.
El a spus că inițiativele bisericești din 2026 urmăresc să pună în valoare „adevărata familie creștină, cu originile ei binecuvântate, formată din bărbat și femeie și numai din bărbat și femeie, familie născătoare de fii și fiice”.
PS Ambrozie a legat tema familiei de nevoia de educație și de sprijin pentru generațiile tinere.
Noi proiecte la Mironești
În predică, ierarhul a anunțat și mai multe proiecte care urmează să fie dezvoltate în zona Mironești.
PS Ambrozie a precizat că, împreună cu arhimandritul Mihail Muscariu, starețul Mănăstirii Comana și exarhul mănăstirilor din Episcopia Giurgiului, a decis punerea pietrei de temelie pentru o casă monahală.
La Mironești urmează să fie amenajată o construcție tradițională din lemn, care va purta numele „Casa Vlăsceană” și care va fi folosită pentru activități culturale și educaționale.
„Episcopia, astăzi, prin mine, smeritul arhiereu, va oferi schitului suma de un miliard de lei vechi”, a anunțat PS Ambrozie.
Casa tradițională ar urma să fie adusă din Maramureș și amplasată pe terenul achiziționat de Episcopie și donat schitului.
Centru cultural-educațional și activități pentru copii
Episcopul Giurgiului a arătat că proiectul de la Mironești va include și o componentă culturală și educațională.
„Să construim un centru cultural-educațional, unde copiii din localități să vină să desfășoare activități foarte frumoase”, a spus PS Ambrozie.
Ierarhul a amintit că inițiative similare s-au desfășurat și în alte comunități din eparhie.
De asemenea, PS Ambrozie a vorbit despre posibilitatea ca Mănăstirea Comana să preia în grijă un fost cămin de bătrâni din Mironești și să extindă acolo activitatea socială a schitului.
PS Ambrozie, despre părintele Mihail Muscariu
Episcopul Giurgiului a avut cuvinte de apreciere pentru arhimandritul Mihail Muscariu, starețul Mănăstirii Comana.
PS Ambrozie l-a descris drept „un foarte bun gospodar, un foarte bun administrator”, evocând lucrările de restaurare realizate la mănăstire și activitatea sa teologică și duhovnicească.
Ierarhul a amintit și rolul arhimandritului Irineu Iurașcu în reactivarea vieții monahale de la Comana după 1990, precum și contribuția mai multor preoți la dezvoltarea comunității.
„Avem nevoie de preoți jertfelnici”
În continuarea predicii, PS Ambrozie a insistat asupra nevoii de slujitori implicați atât duhovnicește, cât și social.
„Avem nevoie de preoți jertfelnici”, a spus Episcopul Giurgiului, evocând mai mulți clerici implicați în activitățile eparhiei.
Ierarhul a legat această slujire de grija față de copii, bătrâni și comunitățile locale.
Sfințiri și noi momente liturgice anunțate
PS Ambrozie a anunțat și mai multe evenimente bisericești care urmează să aibă loc în eparhie.
El a precizat că schitul de la Mironești urmează să fie sfințit pe 8 noiembrie, de sărbătoarea Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil.
Ierarhul a amintit și o altă sfințire, programată la Mănăstirea Comana, pentru un paraclis ridicat de o familie în memoria fiului lor, decedat la vârsta de 22 de ani.
La finalul predicii, PS Ambrozie i-a felicitat pe credincioși și pe preotul paroh pentru hram și le-a transmis binecuvântarea sa.
„Oameni buni, să fiți sănătoși! Numai bine și să ne revedem cu bine”, a spus Episcopul Giurgiului.
ADEVARULBISERICII.RO a transcris predica rostită de PS Ambrozie, luni, 14 septembrie, la sărbătoarea Înălțării Sfintei Cruci, când Întâistătătorul Eparhiei Giurgiului, Preasfințitul Părinte Episcop Dr. Ambrozie a oficiat Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie în biserica „Înălțarea Sfintei Cruci” din localitatea Comana, Protopopiatul Hotarele, ce îi mai are ca ocrotitori și pe „Sf. Ioan Rusul” și „Sf. Cuv. Xenia”:
„Se cade să-I mulțumim lui Dumnezeu că ne-am învrednicit ca, la acest mare praznic al Înălțării Sfintei Cruci, să ne aflăm în Parohia „Înălțarea Sfintei Cruci” din localitatea Comana.
Eu și părinții care au slujit împreună în sobor, în frunte cu părintele arhimandrit Mihail, starețul Mănăstirii Comana, căruia îi mulțumim pentru cuvântul frumos de învățătură, ne bucurăm să ne reîntâlnim cu dumneavoastră, cu cei care veniți în această biserică pe care a gândit-o vrednicul de pomenire părintele nostru arhimandrit Irineu Iurașcu. Veșnică să-i fie pomenirea! Primul stareț al voievodalei Mănăstiri Comana, care, după anii ’90, la inițiativa și cu binecuvântarea vrednicului de pomenire Patriarh Teoctist Arăpașu, a fost adus, pentru multa sa experiență și viața aleasă duhovnicească, de la Mănăstirea Căldărușani, unde a stărețit ani buni, să redeschidă, să reactiveze Mănăstirea Comana.
Mănăstirea este astăzi păstorită cu multă vrednicie de părintele nostru Mihail Muscariu, care este și exarhul sfintelor mănăstiri, cel mai vrednic dintre stareții noștri, cel mai apreciat, cu o activitate intelectuală, academică, având titlul de doctor în Teologie, dar și un foarte bun gospodar, un foarte bun administrator, care, după cum domniile voastre și frățiile voastre cunosc, a restaurat vechea mănăstire voievodală, Mănăstirea Comana. Are și o viață aleasă duhovnicească și o obște numeroasă, pe care o păstorește cu multă, multă destoinicie.
De aceea, îi mulțumim că a venit astăzi. A lăsat grija mănăstirii sau a schitului, cum spune părintele Macarie Avram, pe care îl iubiți atât de mult și pe care mulți dintre dumneavoastră l-ați avut duhovnic.
Pentru că părintele Macarie Avram, egumenul Mănăstirii Comana, este primul viețuitor din obștea înființată de părintele Irineu Iurașcu, care s-a ostenit foarte, foarte mult în vremuri grele.
Și, cu toate acestea, părintele Irineu, încercam să spun mai devreme, s-a gândit totuși că cele două instituții trebuie să fie distincte, fiecare cu vocația ei, cu chemarea ei. Obștea trebuie să se concentreze pe rânduielile slujbelor monahale, călugărești, iar satul trebuia să aibă și el o biserică a sa.
De aceea, începutul sau sămânța cea bună a fost aruncată, putem spune, de către părintele Irineu Iurașcu, pe lângă care și-au deschis ochii mulți dintre preoții tineri de acum aproape 30 de ani. În această eparhie nu erau mănăstiri. Veneau la slujbele de noapte, la slujba Sfântului Maslu, foarte mulți dintre preoți. Încet-încet, și vlășcenii noștri, giurgiuvenii de astăzi și, în speță, comănenii au început să învețe ce înseamnă viața monahală.
De aceea, noi am venit astăzi, am făcut pomenirea ctitorilor, a părintelui arhimandrit, și putem spune că ne bucurăm de această biserică unde au păstorit preoți vrednici.
Părintele Laurențiu Dumitrache, mi-a reamintit părintele arhimandrit Mihail, s-a ostenit și a ridicat această biserică din bănuții și din economiile familiei sale. După care părintele Ciocănel a venit aici și vă transmite binecuvântările sale prin noi. A fost foarte iubit, foarte apreciat de către comăneni și, sigur, încununarea tuturor acestor eforturi de ctitorire s-a făcut datorită părintelui nostru Alexandru Toader, pe care obștea Mănăstirii Comana și eu personal îl avem la inima noastră, în rugăciunile noastre, și îl pomenim cu multă recunoștință înaintea tronului Sfintei Treimi, datorită faptului că a transformat biserica aceasta, parohia aceasta, într-o comunitate vie, liturgică.
Iată, într-o zi de peste săptămână, într-o zi lucrătoare, chiar dacă este praznic împărătesc, oamenii, tocmai pentru faptul că este praznic împărătesc, au venit astăzi în număr atât de mare la biserică.
Îi spuneam părintelui egumen Benedict, pe care l-am adus, starețul Schitului Mironești, restaurat de părintele Mihail Muscariu, că nicăieri în episcopia noastră nu avem o biserică mai împodobită cu sfinte icoane, cu atâta dragoste, cu flori și cu icoane ale sfinților de curând canonizați, trecuți în calendar, printre care se numără și Sfântul Ilie Lăcătușu, cel care a păstorit ani buni la Cucuruzu.
Am restaurat anul trecut biserica în care a slujit părintele, unde un preot vrednic, părintele inginer Radu Cojocariu, împreună cu doamna preoteasă Mădălina, au făcut eforturi extraordinare, ca odinioară ctitorii voievozi pentru Curtea de Argeș, din economiile familiei, din costumele tradiționale pe care preoteasa Mădălina Cojocariu, etnolog și etnograf, le deține, au vândut, pentru ca din bănuții aceia să restaureze biserica de la Cucuruzu a părintelui Sfânt Ilie.
Astăzi doresc să vă spun că, împreună cu părintele exarh al mănăstirilor, părintele arhimandrit dr. Mihail Muscariu, am hotărât ca în Coianii de altădată, astăzi localitatea Mironești, care ține de Gostinari, să punem piatra de temelie a casei monahale.
Coianii de altădată sunt locul unde domnitorul Țării Românești Radu Șerban s-a născut. Acolo a existat un palat, așa cum conducătorul de doctorat al părintelui nostru Mihail Muscariu a arătat, vrednicul profesor Rezachevici. Exista acolo un palat, la Coiani, în Mironești. Astăzi se află doar ruinele, un sit arheologic cu arie protejată.
Părintele Mihail, după plecarea preotului Alexandru Stavrică în Italia și a doamnei preotese, care, draga de ea, făcea naveta până la Gostinari, iarnă-vară, ca să predea copiilor de acolo, din satul acela, iar mănăstirea a luat grija bisericii, a restaurat-o, a acoperit-o.
Dar proiectul acesta de restaurare a bisericii lui Radu Șerban este unul dintre cele mai frumoase din episcopia noastră.
Părintele Mihail, având experiența de acum a restaurării Mănăstirii Comana prin fonduri europene – evident, nici nu s-ar fi putut altfel, pentru că au fost fonduri și cheltuieli foarte mari pentru a restaura Mănăstirea Comana –, restaurare care se continuă și astăzi, după cum ați văzut schelele care înconjoară biserica voievodală, a restaurat foarte frumos biserica.
Și o vom târnosi, o vom sfinți anul acesta, 2026, anul care este închinat familiei creștine, familiei binecuvântate. Au fost și sunt în continuare, până la sfârșitul anului calendaristic, foarte multe activități în cuprinsul Patriarhiei Române care vor să pună în valoare adevărata familie creștină, cu originile ei binecuvântate, formată din bărbat și femeie și numai din bărbat și femeie, familie născătoare de fii și fiice.
Sfințirea se va face la sărbătoarea Sfinților Îngeri, a Soborului Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil.
Dar noi, astăzi, de aici, de la hram, vom merge să punem piatra de temelie a casei monahale care se va ridica acolo prin grija părintelui egumen Benedict Georgescu, fiul duhovnicesc al Arhiepiscopului Tomisului, Înaltpreasfinția Sa dr. Teodosie, cel cu care a lucrat foarte mult în Arhiepiscopie, în zona monahismului, deschizând noi lăcașuri de închinare, biserici și schituri.
Dânsul a fost eclesiarh la Catedrala Arhiepiscopală „Sfinții Apostoli Petru și Pavel”, are foarte multă experiență. Este colegul de seminar al părintelui nostru Mihail și apropiat fiu duhovnicesc. Părintele, împreună cu noi, a hotărât să-l ajute.
După ce vom pune piatra de temelie astăzi, noi vom aduce din Țara Maramureșului o foarte frumoasă casă veche, tradițională, asemănătoare unei biserici, pe care o vom amplasa pe terenul achiziționat de Episcopie și donat schitului.
Episcopia, astăzi, prin mine, smeritul arhiereu, va oferi schitului suma de un miliard de lei vechi, ca părintele, împreună cu părintele Isaac, să meargă să găsească o casă.
Știți că, în Maramureș, foarte multe dintre casele vechi, făcute din bârne, sunt dezmembrate, sunt numerotate și sunt duse în țările nordice, în Norvegia, în Suedia. Oamenii de acolo, prin fiordurile lor, iubesc foarte mult stilul acesta arhitectonic al caselor din lemn.
Așa s-a întâmplat și la Schitul Găiseni, când maica stareță de atunci, Cecilia Moldoveanu, a adus o astfel de casă veche, tradițională, lângă biserica mănăstirii. Fiind monument istoric, nu se putea ridica, potrivit legilor, o construcție lângă lăcașurile de cult care sunt monumente arhitectonice și fac parte, cumva, din ariile protejate.
La fel și la Mironești, nu se poate ridica deocamdată o casă de zid și atunci vom începe cu o casă cu chiliuțe. Se va numi „Casa Vlăsceană”, unde foarte multe dintre preotesele noastre, deja amintita doamnă Mădălina Cojocariu, împreună cu un comitet de doamne care au fondat o asociație a femeilor creștin-ortodoxe, formată cu precădere din preotese, vor avea acolo, ca și la Conacul Drugănescu, unde părintele Benedict a organizat o colecție muzeală de costume tradiționale, dar nu numai. Se poate vedea pe rețelele de socializare, pe Travel Mix. Am urmărit cu părintele exarh un foarte frumos documentar în care părintele Benedict vorbește despre valoarea conacului de la Florești-Stoenești, unde slujesc preoți vrednici, protopopul Ioan Emanuel Stuparu, părintele secretar Florin Pisculungeanu.
Pe părintele l-am luat de acolo, l-am detașat, ca să ne ajute aici să reactivăm Coianii de altădată, să restaurăm biserica voievodală și, desigur, să construim un centru cultural-educațional, unde copiii din localități să vină să desfășoare activități foarte frumoase, cum s-a făcut, de altfel, și la Florești-Stoenești. Toată vara am avut activități acolo cu copiii.
În plus, la Mironești, după cum cunoașteți, există și un cămin de bătrâni dezafectat. Autoritățile județului, președintele Consiliului Județean și vicepreședintele Consiliului Județean, au invitat Mănăstirea Comana să preia acel cămin de bătrâni, să-l aibă în grijă.
Și atunci activitățile de la Schitul Mironești vor fi extinse și asupra căminului de bătrâni, unde un foarte vrednic preot, părintele Grigore Alexandru, și el fiu duhovnicesc al părintelui Mihail, se ocupă de bătrânii satului.
Și, încet-încet, vom prelua și acel cămin de bătrâni. Avem nevoie de preoți jertfelnici, cum sunt părintele Marius Ene, care este profesor la Hotarele, părintele Grigore Alexandru, deja amintit, și, sigur, părintele egumen Benedict Georgescu.
Mâine-poimâine cred că o să mergem toți la Mironești, acolo.
O văd pe doamna care a lucrat cu părintele Ciocănel, doamna Liliana, care l-a ajutat atât de mult pe părintele Ciocănel și pe toți preoții, până la părintele Alexandru, mai ales că îl are pe ginere la Mironești.
Doamnă, o să vă invităm să fiți alături de noi acolo, în activități, să fiți o adevărată mărturisitoare, o adevărată mironosiță, să le spuneți oamenilor că Mironeștiul nu este un sat îmbătrânit, izolat, și că este un loc foarte, foarte frumos, plin de istorie, cu o biserică foarte, foarte frumoasă.
O să vă invităm, încet-încet, să veniți la schit.
Vedeți că lumea s-a schimbat, dragilor, foarte tare și avem nevoie să ne încurajăm unii pe alții, să ne îmbărbătăm unii pe alții, că este destulă suferință în lume.
Lumea nu prea a înțeles că Mântuitorul, prin jertfa Sa, a vrut să schimbe lumea aceasta, să dea un sens suferinței.
Fiecare dintre noi avem o suferință. Părintele Arsenie Papacioc spunea că cea mai mare grijă, cel mai mare necaz este al fiecăruia dintre noi. Nu există nimeni dintre cei care vin la biserică, începând cu preoții, cu călugării, cu arhimandriții și cu ierarhul, care să nu aibă grijile lui, suferințele lui, neputințele, bolile lui, păcatele lui.
Pentru că, zice Scriptura, de ar fi viața omului pe pământ o singură zi, nimeni nu poate să spună că este fără de păcat.
Și atunci mi-am amintit de o regină a Angliei care a fost închisă în turn și care, fiind exilată acolo de soțul ei, Henric al VIII-lea, care voia să se recăsătorească, să ia dispensă de la Roma, spunea că, în suferință, este mai aproape de Dumnezeu, întemnițată fiind.
Și spunea un lucru actual și astăzi: că omul care trăiește în fericire, în bunăstare, în avere, în bogății uită de Dumnezeu. Așa-i? Nu vedeți că bogații nu vin la biserică?
Ce mare act de înțelepciune și de credință este să vii încă la biserică, să-I mulțumești lui Dumnezeu pentru ce ți-a dat, pentru ceea ce ești, pentru că încă trăiești și respiri, pentru că, în pofida bolilor și neputințelor pe care le avem, totuși ne putem ridica, putem merge la biserică să ne rugăm pentru copii, pentru nepoți!
Ce complementaritate frumoasă între rugăciunile care se fac în mănăstire și rugăciunile care se fac aici, în parohie, la Biserica „Înălțarea Sfintei Cruci”, care îi are ocrotitori pe acești mari sfinți: Sfânta Xenia din Sankt Petersburg și Sfântul Ioan Rusul. Complementaritate și împlinire există și cu Parohia „Sfântul Spiridon”, unde păstorește vrednicul părinte Adrian Mitu și ne bucurăm că avem aici preoți vrednici, care se roagă.
Comuna Comana se dezvoltă foarte frumos. Venind încoace, m-am întâlnit cu domnul primar Aurel Enache, care vă transmite salutările sale și aprecierea sa. L-am rugat să fie mai mult alături de parohie, să vă ajute mai mult.
Este foarte greu să mai temeluiți astăzi biserici, dar eu vă spun un singur lucru: înainte, ctitorii erau voievozii, domnitorii, prinții, oamenii bogați, cei cu sânge nobil. Astăzi, noi abia dacă putem, prin vrednicia preoților, a stareților și a starețelor, să restaurăm bisericile și mănăstirile de altădată.
Pentru că și în modul acesta ne arătăm dragostea și recunoștința față de cei care ne-au adus pe lume, față de bunici, de moși, de strămoși, ctitori de lăcașuri sfinte.
Părintele Mihail poate să vă dea mărturie pentru că are biserica în șantier, la Comana, și se străduiește să picteze acolo și fonduri nu sunt. Cine să ajute? Văduva și sărmanul, bătrânele și bătrânii? Nu mai sunt posibilități. Aproape că banii lumii s-au evaporat, din cauza celor care conduc lumea.
Și atunci, noi măcar să ne ținem bisericile deschise. Dacă nu putem să le ajutăm financiar, să le sprijinim în restaurarea lor, măcar să venim să ne rugăm alături de preoții vrednici, de stareții vrednici.
Este puțin lucru, iubiți credincioși, să venim să ne rugăm pentru țară? Nu vedeți ce vremuri rele trăim? Să ne rugăm pentru copiii noștri.
Încearcă bisericile și mănăstirile, prin centrele educaționale pe care le avem pe lângă toate mănăstirile, să-i ajute pe copii. La Comana, bunăoară, ca și la alte mănăstiri, vin copiii cu școlile, vin învățătorii, profesorii, cadrele didactice, și părintele Mihail îi pune pe toți la masă.
Gândiți-vă dumneavoastră, cele care pregătiți coșul zilnic, cât de greu este ca în fiecare zi să gătiți pentru soți, pentru nepoți, pentru copii. Ei, gândiți-vă la Comana, când se gătește acolo pentru un autocar odată, pentru pelerinii care vin duminica și în sărbători.
Este și aceasta o expresie a comuniunii, cu siguranță, a jertfei obștii Mănăstirii Comana.
Părinte Mihail, vă mulțumim că ați venit astăzi, că ați lăsat grija mănăstirii acolo. Noi, cei care am slujit astăzi, v-am adus o bederniță frumoasă, pe care i-o oferim părintelui, cu chipul Mântuitorului, cu simbolismul zilei de astăzi. O carte de predici, că părintele încearcă să practice Rugăciunea inimii, pentru că o rudă apropiată a sa a fost mare protopsalt la Mănăstirea Neamț, părintele Ojog, și, sigur, o cruce de la târgul pe care l-am vizitat zilele trecute cu părintele Mihail, din ceramică, o cruce foarte frumoasă, pictată manual, pentru familia dumneavoastră. Vi le oferim cu mare drag.
Iar bedernița cu Buna Vestire dorim să o oferim astăzi părintelui Nicolae Rădoi, cel care a fost ucenicul Preasfinției Sale, Părintelui Sebastian. Vine la mănăstire, slujește alături de obște și bedernița aceasta frumoasă vrem să i-o oferim părintelui.
Să țineți minte: pe 8 noiembrie, de ziua Sfinților Arhangheli, vom sfinți schitul, ca o recunoștință, îmi spunea părintele Benedict Georgescu, pentru părintele nostru Mihail, colegul dumneavoastră de altădată.
Vom merge atunci cu toții. Poate și părintele Toader Alexandru, dacă va putea, să vină împreună cu enoriașii.
Felicitări părintelui paroh pentru hramul de astăzi! Îi mulțumim că ne-a primit și pe noi, să ne facă părtași la această mare bucurie.
Oameni buni, să fiți sănătoși! Numai bine și să ne revedem cu bine, fie aici, la parohie, fie la „Sfântul Spiridon”, fie la Mănăstirea Comana. La fel, pe 25 octombrie vom sfinți un paraclis pe care o familie vrednică l-a ridicat după ce și-a pierdut fiul la doar 22 de ani. L-a lăsat inima pe Alexandru în căminul studențesc. Și doamna Cecilia și domnul Ion sunt ctitori noi la Mănăstirea Comana. Părintele a rânduit ca, pe 25, la hramul Sfintei Ecaterina, să veniți la târnosirea, la sfințirea acestui paraclis.
Transmiteți, vă rog, multă sănătate și familiilor dumneavoastră.”
