Președintele Estoniei, Alar Karis, a promulgat modificările la Legea privind bisericile și parohiile, după ce Curtea Supremă a țării a respins sesizarea depusă de șeful statului și a declarat noile prevederi conforme cu Constituția. Potrivit agenției Interfax, instanța supremă a apreciat că modificările legislative nu permit dizolvarea arbitrară a organizațiilor religioase și nu încalcă libertatea religioasă.
Autoritățile au cerut schimbarea relațiilor cu Patriarhia Moscovei
Legea a fost promovată de autoritățile estoniene în contextul disputelor privind statutul și legăturile canonice ale Biserica Ortodoxă Estoniană. Guvernul și Parlamentul au solicitat Bisericii să rupă legăturile cu Biserica Ortodoxă Rusă, să își modifice statutul și denumirea. În caz contrar, autoritățile au avertizat că organizația religioasă riscă să își piardă statutul legal din cauza unității sale cu Patriarhia Moscovei.
Opinii divergente în cadrul Curții Supreme
Consilierul juridic al președintelui, Hent Kalmo, a susținut că influența Moscovei ar afecta suveranitatea și sistemul democratic al Estoniei. Cu toate acestea, șase dintre cei 17 judecători ai Curții Supreme au formulat opinii separate, argumentând că legea nu respectă pe deplin principiul clarității juridice.
Alar Karis a refuzat anterior promulgarea legii
Parlamentul Estoniei a adoptat actul normativ în septembrie 2025. Președintele Alar Karis a refuzat de două ori să îl promulge, solicitând eliminarea unor prevederi pe care le considera disproporționate în raport cu dreptul cetățenilor la libertatea de asociere.
După ce legislativul a menținut textul fără modificări, șeful statului a sesizat Curtea Supremă, însă instanța a validat constituționalitatea legii. Imediat după publicarea hotărârii, administrația prezidențială a anunțat că președintele a semnat documentul, acesta intrând astfel în vigoare.
