La sediul Comisiei Sinodale pentru Bioetică a avut loc prima ședință a grupului de lucru comun format din Comisia Sinodală pentru Bioetică și Comitetul Tehnic 164 „Inteligență Artificială”. Grupul, cunoscut sub denumirea SKB–TK164, are ca obiectiv standardizarea problemelor legate de prevenirea amenințărilor generate de impactul negativ al inteligenței artificiale asupra valorilor spirituale și morale.
Poziția Bisericii asupra provocărilor etice
Ședința a fost deschisă de copreședinții grupului de lucru, protoiereul Aleksandr Abramov, secretar al Comisiei Sinodale pentru Bioetică, și Serghei Gârbuk, director interimar al Institutului Rus pentru Informații Științifice și Tehnice al Academiei Ruse de Științe și președinte al Comitetului Tehnic 164. Protoiereul Aleksandr Abramov a subliniat că aportul Comisiei Sinodale constă în „propunerea unei abordări morale, legate de tradițiile multiseculare ale Bisericii”, în contextul standardizării utilizării inteligenței artificiale.
Riscul încrederii nejustificate în sistemele AI
La rândul său, Serghei Gârbuk a mulțumit Comisiei Sinodale pentru sprijinul acordat creării grupului comun și a atras atenția asupra unei particularități a tehnologiilor moderne bazate pe învățare automată. Potrivit acestuia, rezultatele generate de inteligența artificială au o „verosimilitate subiectivă ridicată” pentru utilizatori, ceea ce duce adesea la o încredere care nu este susținută de fundamente tehnice obiective. În intervențiile membrilor grupului a fost evidențiată importanța asigurării leadershipului tehnologic al Rusiei în domeniul inteligenței artificiale. Totodată, participanții au insistat asupra inadmisibilității perceperii inteligenței artificiale ca persoană sau subiect, precum și asupra pericolului impactului distructiv asupra omului, inclusiv în situații în care AI este utilizată ca psiholog sau profesor. A fost subliniat faptul că inteligența artificială reprezintă o „tehnologie de influență”, ceea ce impune evaluarea riscurilor de utilizare pe termen mediu și lung.
Necesitatea reglementării și a standardelor clare
În acest context, membrii grupului au arătat că devine esențială reglementarea limitelor și domeniilor de aplicare ale inteligenței artificiale. Grupul de lucru urmează să răspundă la întrebări-cheie precum „Ce dorim să protejăm?” și „Ce dorim să evităm?”. De asemenea, au fost discutate definițiile existente ale inteligenței artificiale, problema responsabilității pentru funcționarea incorectă a sistemelor AI și aspecte legate de standardizarea utilizării acestora.
Participare extinsă a mediului academic și bisericesc
La ședință au participat reprezentanți ai Comisiei Sinodale pentru Bioetică, ai comunității științifice și ai structurilor de standardizare, inclusiv academicieni ai Academiei Ruse de Științe, specialiști în psihologie, etică, tehnologie și educație, precum și clerici implicați în reflecția teologică asupra inteligenței artificiale.
