Episcopul Mihail al Românilor Ortodocși din Australia și Noua Zeelandă a transmis, în Pastorala la Sărbătoarea Nașterii Domnului – 2025, un mesaj de întărire în credință și de înnoire duhovnicească, arătând că Nașterea Domnului este temelia împăcării omului cu Dumnezeu și a unirii dintre Cer și pământ.
Ierarhul amintește că, „la plinirea vremii”, Dumnezeu Tatăl L-a trimis pe Fiul Său să Se nască din femeie, iar răspunsul Fecioarei Maria — „Iată, roaba Domnului; facă-se mie după cuvintele tale” — marchează începutul zămislirii Domnului Hristos „de la Duhul Sfânt”, în taina ascultării și a smereniei.
De la peștera Betleemului la „pacea între oameni”
Pastorala reia în chip luminos momentul Nașterii în peștera Betleemului și cântarea îngerească: „Slavă întru cei de sus lui Dumnezeu și pe pământ pace, între oameni, bunăvoire”, subliniind că Hristos este Mântuitorul așteptat încă din Vechiul Testament, „Împăciuitorul lui Dumnezeu cu lumea”, Cel care eliberează omul de păcat și îl pune în legătură vie cu Dumnezeu.
„Întru nimeni altul nu este mântuirea”
Episcopul Mihail insistă asupra numelui și lucrării mântuitoare a lui Iisus: îngerul îi spune dreptului Iosif că Pruncul „va mântui pe poporul Său de păcate”, iar Biserica mărturisește fără echivoc: „nu este sub cer nici un alt nume… în care trebuie să ne mântuim noi”. În acest sens, pastorala leagă taina Nașterii de întreaga lucrare a lui Hristos: Botezul, postirea, vestirea Împărăției, Jertfa, Învierea și împăcarea omului cu Dumnezeu.
Biserica și lucrarea mântuirii prin Evanghelie și Sfintele Taine
Un accent special este pus pe mărturia liturgică: cântările ortodoxe slăvesc lucrarea de răscumpărare a Mântuitorului, iar Biserica lucrează la mântuirea oamenilor prin Evanghelie și prin Sfintele Taine, „în special prin Sfânta Euharistie”, în care credincioșii Îl întâlnesc pe Hristos „în stare de jertfă”.
Chemare la smerenie, iertare și fapte de milostenie
Pastorala cheamă credincioșii ca, prin rugăciune și smerenie, să facă din inima lor „peșteră luminoasă și curată” pentru venirea Domnului, îndemnând la îngăduință, ascultare și lucrare mântuitoare. Totodată, sărbătoarea este așezată sub semnul apropierii de bătrâni, de persoanele izolate, de familiile descurajate și de toți cei care au nevoie de sprijin și mângâiere.
1700 de ani de la Sinodul I Ecumenic de la Niceea
În contextul anului 2025, ierarhul amintește împlinirea a 1700 de ani de la primul Sinod Ecumenic (325), când Sfinții Părinți au mărturisit dreapta credință și au alcătuit primele articole din Crez, chemând credincioșii să mărturisească „cu credință și fără îndoială” credința ortodoxă.
În încheiere, Episcopul Mihail se roagă ca anul 2026 să fie binecuvântat cu pace, sănătate și întărire în iertare, iubire creștinească și lucrare duhovnicească, îndemnând la recunoștință și la „început nou” în viața sufletească.
ADEVARULBISERICII.RO este singurul site din România care publică integral Pastoralele de Crăciun ale ierarhilor Bisericii Ortodoxe Române. În continuare, Pastorala de Crăciun a PS Mihail, episcop al românilor ortodocși din Australia și Noua Zeelandă:
”Pastorala la Sărbătoarea Nașterii Domnului – 2025
Mântuitorul lumii, Hristos Domnul se naște ca să unească Cerul cu pământul!
† MIHAIL
Cu Harul lui Dumnezeu
Episcopul Românilor Ortodocși din Australia și Noua Zeelandă
Preacucernicilor preoți și tuturor binecredincioșilor creștini din eparhia Noastră, har, milă și pace de la Hristos Domnul nostru Cel Înviat din Morți, iar de la Noi arhierești și părintești binecuvântări.
„Unule Născut, Fiule și cuvântul lui Dumnezeu, Cel ce ești fără de moarte și ai primit pentru mântuirea noastră a te întrupa din Sfânta Născătoare de Dumnezeu și pururea Fecioara Maria, Care neschimbat Te-ai întrupat și răstignindu-Te Hristoase, Dumnezeule, cu moartea pe moarte ai călcat. Unule născut din Sfânta Treime împreună mărit cu Tatăl și cu Duhul Sfânt, mântuiește-ne pe noi” (Antifonul al doilea la Sfânta Liturghie)
Iubiți frați și surori în Domnul Hristos,
Astăzi aducem rugăciune de preamărire a Domnului Dumnezeu și de mulțumire pentru că ne-a învrednicit și anul acesta să ajungem la sărbătoarea Nașterii Domnului nostru Iisus Hristos, sărbătoarea întrupării Fiului Său.
La plinirea vremii Dumnezeu Tatăl a trimis pe Fiul Său să se nască din femeie (Gal.4,4). Această hotărâre a fost transmisă de către arhanghelul Gavriil către Sfânta Fecioară Maria din Nazaretul Galileii, zicându-i: „Duhul Sfânt se va coborî peste tine și puterea Celui Prea Înalt te va umbri. De aceea Sfântul care se va naște din tine, va fi chemat Fiul lui Dumnezeu” iar Maria a zis: “Iată, roaba Domnului; facă-se Mie după cuvintele tale” (Lc.1,35,38). Momentul acceptării de către Sfânta Fecioară Maria a mesajului divin este momentul conceperii de la Duhul Sfânt, este începutul zămislirii Domnului Hristos în pântecele Ei.
La vremea cuvenită, S-a născut Pruncul Iisus în peștera din Betleemul Iudeii și o mulțime de oaste cerească lăudau pe Dumnezeu cu cântări înălțătoare: „Slavă întru cei de sus lui Dumnezeu și pe pământ pace, între oameni, bunăvoire” (Lc.2,14).
El este Mântuitorul lumii, așteptat încă din Vechiul Testament, de la căderea omului în păcat. Omenirea nădăjduia în venirea lui Mesia, Mântuitorul, vestit de profeții Vechiului Testament. Nădejdea în venirea unui mântuitor care va izbăvi poporul (Isaia 35,4) se extinde la toate neamurile (Isaia.45,20-22). Acesta este, „Împăciuitorul lui Dumnezeu cu lumea“ (Efes.2, 14-16), care va elibera pe popor de asuprire și îl va pune în legătură cu Dumnezeu.
Frați creștini,
La nașterea după trup, Fiul lui Dumnezeu este numit Mântuitor de către înger care îi spune dreptului Iosif că Sfânta Maria va naște un fiu al cărui nume va fi Iisus „căci El va mântui pe poporul Său de păcate“(Mt.1,21; Lc.1,31-33). „Și întru nimeni altul nu este mântuirea, căci nu este sub cer nici un alt nume, dat între oameni, în care trebuie să ne mântuim noi“(Fapte 4, 12). „Pe Acesta Dumnezeu, prin dreapta Sa, L-a înălțat Stăpânitor și Mântuitor, ca să dea lui Israel pocăința și iertarea păcatelor“(Fapte 5,31).
Păstorii oilor care îngrijeau turmele templului, au primit vestea îngerului în noaptea sfântă, zicându-le: ‘’Nu vă temeți, căci, iată, vă binevestesc vouă bucurie mare, care va fi pentru tot poporul. Că vi S-a născut azi Mântuitor, Care este Hristos Domnul„(Lc.2, 10-11). Ei au văzut slava lui Dumnezeu care s-a descoperit în jurul lor, făcându-se primii martori ai Nașterii Pruncului Iisus, fapt pentru care au vestit în cetate vestea cea mare și minunată.
Taina lui Dumnezeu-Omul, prin Întrupare de la Duhul Sfânt și Nașterea din Sfânta Fecioară Maria, devine taina îndumnezeirii omului sau taina mântuirii, întrucât „celor câți L-au primit, care cred în numele Lui le-a dat putere ca să se facă fii ai lui Dumnezeu”(Ioan.1,12). După 40 de zile de la Nașterea Domnului Iisus, Pruncul este adus la templu, unde este întâmpinat de către dreptul Simeon, care cunoaște în El pe Mântuitorul care aduce lumii mântuirea, și zice: ‘’căci au văzut ochii mei mântuirea Ta, pe care ai pregătit-o să fie, înaintea tuturor popoarelor, lumina care să lumineze neamurile„(Lc.2, 30-32).
Împlinindu-se prescripțiile Legii referitoare la nou-născuți, Sfânta Familie fuge în Egipt pentru a proteja viața Pruncului de mânia lui Irod. După porunca îngerească, Iosif primește încredințare să se întoarcă în Țara Sfântă când Irod a murit și pericolul a trecut, stabilindu-se în orașul Nazaret. Acolo copilul Iisus creștea în ascultare și supunere față de părinții Săi.
Sfânta Scriptură menționează pe Iisus la vârsta de 12 ani, când a mers la Ierusalim cu «părinții Lui» și a rămas în Templu timp de mai multe zile, uimind cu priceperea și cu înțelepciunea pe cărturari și pe slujitori prin întrebările și răspunsurile pe care le făcea, descoperind tainele Împărăției Cerurilor (Lc.2,42-47). Astfel, ‘’Iisus creștea în înțelepciune, în statură, și era tot mai plăcut înaintea lui Dumnezeu și înaintea oamenilor„ (Lc.2,52).
La vârsta de 30 de ani, se botează la râul Iordan de către Sfântul Ioan Botezătorul, care Îl numește: ‘’Mielul lui Dumnezeu Care ridică păcatele lumii„(In.1,39), după care se retrage în pustie, pregătindu-se cu post și rugăciune de 40 de zile și respingând toate ispitirile diavolului.
Activitatea mesianică de descoperire a «Evangheliei dreptății» sau a «Legii celei noi» o începe zicând: ‘’Pocăiți-vă căci Împărăția cerurilor este aproape„ (Mt.4,17).
În epistolele sale, Sfântul Apostol Pavel arată că prin Iisus Hristos a venit în lume darul mântuirii, întrucât prin lucrarea Sa, El a eliberat omenirea de păcate. Iisus Hristos, Domnul nostru, din iubire față de oameni, S-a jertfit de bună voie din pricina fărădelegilor noastre, și a înviat pentru îndreptarea noastră (Rom.4,25) și așa a împăcat pe Dumnezeu cu cei ce Îi erau vrăjmași (Rom.5,10).
Biserica Ortodoxă preamărește prin imnele sale pe Hristos Domnul, prezentându-L în ipostaza de Mântuitor al lumii când cântă:
„Taina cea din veac ascunsă și de îngeri neștiută prin tine Născătoare de Dumnezeu, celor de pe pământ s-a arătat. Dumnezeu întru o unire neamestecată întrupându-se și cruce de bună voie, pentru noi luând, prin care înviind pe cel dintâi zidit, a mântuit din moarte sufletele noastre„(Glas 4 – Troparul Învierii).
„N-ai suferit Stăpâne pentru bunătate să vezi pe om muncindu-se de moartea păcatului, ci ai venit și l-ai mântuit cu Sângele Tău, făcându-Te om, Cel ce ești binecuvântat și preamărit (Mineiul pe ianuarie în 4 zile – slavă la Laude).
Înțelegem dar, că în cultul divin, cântările ortodoxe slăvesc lucrarea de răscumpărare a lui Iisus Hristos, pentru că Biserica lucrează la mântuirea oamenilor prin Evanghelie și prin Sfintele Taine, date de Hristos însuși. Prin vestirea Evangheliei, Biserica continuă să vestească adevărul mântuirii descoperit de Hristos, iar prin Sfintele Taine, în special prin Sfânta Euharistie, ni-L descoperă pe Hristos în stare de jertfă ce se aduce pentru mântuirea noastră.
„Puterile spirituale care au fost afectate dar nu anulate, după căderea în păcat, și-au pierdut integritatea firii sufletești și trupești dar din iubirea lui Hristos, ni se dăruiește harul dumnezeiesc, pentru a reface aceste puteri spirituale”, zice Sfântul Dumitru Stăniloae, în Iisus Hristos sau restaurarea omului, p.87.
Vindecarea omului de rănile păcatelor se face în Biserică, prin înnoire, prin virtuțile cu care se naște omul nou, biruitor asupra păcatului. Prin credință și fapte bune, împărtășit cu Sfânta Euharistie, creștinul se face părtaș la viața veșnică, la care ne îndemnă și Sfântul Maxim Mărturisitorul, când zice: ‘’Hristos ne face părtași la viața dumnezeiască… Această taină a îndumnezeirii să ne fie ținta spre care să privim în rugăciune, ca să cunoaștem ce am fost și ce ne-a făcut pe noi coborârea prin trup a Celui unul-Născut, și de unde și unde ne-a ridicat prin puterea dreptei Sale de oameni iubitoare„ (Sf. Maxim Mărturisitorul, Filocalia, trad. vol. 2, p.258).
Pentru aceasta cântăm de fiecare dată la Sfânta Liturghie: „Unule Născut, Fiule și Cuvântul lui Dumnezeu, Cel ce ești fără de moarte și ai primit pentru mântuirea noastră a te întrupa… mântuiește-ne pe noi“. Prin rugăciune și adâncă smerenie se cuvine să facem din inima noastră peșteră luminoasă și curată pentru a se sălășlui în ea Domnul și Mântuitorul sufletelor noastre.
Hristos a venit în lume smerit și ne cheamă pe toți la smerenie și îngăduință, la ascultare și lucrare sfântă și mântuitoare. În epistola către Filipeni, Sfântul Apostol Pavel, auzind despre neînțelegerile dintre ei, îi îndeamnă să se silească ca să dobândească mântuirea, zicând: ”Nu faceți nimic din duh de ceartă, nici din mărire deșartă, ci cu smerenie unul pe altul să îl socotească mai de cinste decât el însuși. Să nu caute nimeni numai ale sale ci fiecare și ale altuia. Cugetați în voi la fel ca și Hristos Iisus, Care fiind în chipul lui Dumnezeu, n-a socotit a fi El întocmai cu Dumnezeu, Ci s-a deșertat pe Sine chip de rob luând, făcându-se asemenea oamenilor, și la înfățișare aflându-se ca un om, S-a smerit pe Sine, ascultător făcându-se până la moarte, și încă moarte pe cruce… drept aceea…cu frică și cu cutremur lucrați la mântuirea voastră… toate să le faceți fără cârtire și fără de îndoială” (Filipeni 2, 3-14).
Iubiți credincioși și credincioase,
În anul 2025 pe care îl încheiem, s-au adunat 1700 de ani de la primul Sinod Ecumenic din anul 325, care s-a ținut la Niceea. Sfinții Părinți au mărturisit dreapta credință, eliminând învățăturile greșite care au apărut în comunitățile creștine și au alcătuit primele articole din Crezul Bisericii, stabilind primele șapte articole de credință, care se referă la învățătura despre Dumnezeu-Tatăl și despre Dumnezeu-Fiul, întrupat pentru mântuirea noastră, adică despre Domnul Iisus Hristos, Mântuitorul. (Învățătura de credință creștin Ortodoxă, București, 2015, p.55.)
La acest praznic măreț să ne facem asemenea păstorilor și îngerilor care L-au vestit pe Hristos și să mărturisim cu credință și fără îndoială Crezul nostru creștin ortodox pentru care și-au dat viața mulți creștini de la început și până în zilele noastre.
Sărbătoarea Nașterii Domnului este un prilej binecuvântat de a fi aproape de bătrâni și de persoanele izolate, de familiile descurajate și lipsite de ajutor și de toți frații noștri care au nevoie de o faptă creștinească și de un cuvânt de mângâiere.
Să sărbătorim Nașterea Domnului arătând recunoștință față de bunătatea lui Dumnezeu, revărsată asupra noastră; să participăm la bucuria sărbătorii cu mintea înălțată la Pruncul Iisus care se naște pentru a mântui neamul omenesc.
Rugăm pe Domnul Iisus ca Anul Nou – 2026, în care vom intra, să fie binecuvântat cu pace în lume, în familia fiecăruia și cu sănătate și liniște sufletească pentru a ne întări în credință, în iertare, în iubire creștinească și în lucrarea duhovnicească bine-plăcută Domnului, punând început nou vieții sufletești și cerând iertare Domnului pentru toate păcatele și greșelile pe care le-am făcut față de Dumnezeu și de semenii noștri, în toată viața noastră.
Cu prilejul sărbătorilor Nașterii Domnului, Anului Nou și Botezului Domnului Hristos, primiți din partea noastră urări de sănătate, alese bucurii duhovnicești și împlinirea bunelor dorințe.
La mulți și binecuvântați ani!
Al vostru către Domnul rugător,
† Episcopul Mihail
Al Românilor Ortodocși din Australia și Noua Zeelandă”
