Arhimandritul Policarp Chițulescu, consilier patriarhal și director al Bibliotecii Sfântului Sinod, a vorbit vineri, 11 septembrie 2026, la Biblioteca Academiei Române, despre rolul fundamental pe care Sfântul Ierarh Martir Antim Ivireanul l-a avut în introducerea limbii române în Biserică și în dezvoltarea limbii române literare. „Are marele merit de a ne fi racordat la Ortodoxia bizantină”, a afirmat arhimandritul, la vernisajul unei expoziții care reunește peste 55 de tipărituri și manuscrise.
Citește și: Arhiepiscopia Tomisului demască încă o mare minciună propagată în presă și care îl vizează pe ÎPS Teodosie
Biblioteca Academiei Române a găzduit, în Sala „Theodor Pallady”, vernisajul expoziției „Popoare unite sub un singur Crez: Sfântul Ierarh Martir Antim Ivireanul ca tipograf, traducător și unificator cultural”, organizată în colaborare cu Biblioteca Sfântului Sinod.
Expoziția aduce în fața publicului cărți vechi, manuscrise și documente tipărite în limbile română, greacă, georgiană, arabă și slavonă, provenite din colecțiile celor două instituții.
Policarp Chițulescu: Antim Ivireanul „este cunoscut, dar este și actual”
În intervenția sa, arhimandritul Policarp Chițulescu a subliniat actualitatea personalității și operei Sfântului Antim Ivireanul, la 310 ani de la moartea sa martirică.
„S-a spus că Antim Ivireanul este prea cunoscut. Este cunoscut, dar este și actual. Anul acesta se împlinesc 310 ani de la moartea sa martirică și este un prilej de a rememora marele său merit de a fi desăvârșit ceea ce înaintașii săi au început cu tact și cu prudență, și anume folosirea limbii române în Biserică, pentru toată lumea, și dezvoltarea limbii române literare”, a afirmat directorul Bibliotecii Sfântului Sinod.
Arhimandritul a sintetizat apoi importanța culturală și eclezială a Mitropolitului Țării Românești:
„Are marele merit de a ne fi racordat la Ortodoxia bizantină.”
Antim Ivireanul și „geniul de a uni lumi îndepărtate”
Policarp Chițulescu a explicat că însuși titlul expoziției a fost ales pentru a surprinde una dintre dimensiunile definitorii ale operei Sfântului Antim Ivireanul: capacitatea de a pune cultura tiparului în slujba unor comunități ortodoxe aparținând unor popoare și spații geografice diferite.
„Titlul pe care l-am ales pentru acest eveniment reflectă filonul principal al activității și vieții sale și caracterizează geniul său, acela de a uni lumi îndepărtate sub Crezul ortodox”, a declarat arhimandritul Policarp Chițulescu.
Citește și: Încă un fake news în care presa îl implică pe ÎPS Teodosie
Potrivit acestuia, cărțile și manuscrisele care pot fi văzute în expoziție nu trebuie privite doar ca obiecte de artă sau mărturii ale istoriei tiparului, deoarece ele au fost create pentru a răspunde unor necesități concrete ale comunităților creștine.
„Toată opera lui, toate aceste obiecte de artă pe care le privim, cărțile vechi și manuscrisele, nu au fost create pentru ele însele, ci în slujba și sprijinul creștinilor aflați într-un imperiu care îi discrimina de foarte multe ori, neavând acolo posibilitatea de a-și imprima în limba lor cărțile de rugăciune și de învățătură”, a explicat directorul Bibliotecii Sfântului Sinod.
„Sfântul Antim, un georgian”, sprijin pentru mai multe popoare ortodoxe
Arhimandritul Policarp Chițulescu a evidențiat dimensiunea internațională a activității Sfântului Antim Ivireanul. Originar din Georgia și ajuns una dintre personalitățile fundamentale ale culturii din Țara Românească, Antim a folosit tiparul pentru a sprijini comunități creștine aflate la mari distanțe geografice.
„Ei nu aveau acces la lumina cuvântului și, de aceea, Sfântul Antim, un georgian, a reușit cu suport financiar românesc să-i sprijine pe greci, pe creștinii vorbitori de limbă slavă, pe georgieni și pe românii din Transilvania, care au trecut prin uniație la scurt timp după venirea lui în Țara Românească”, a afirmat Policarp Chițulescu.
În acest fel, activitatea tipografică desfășurată în Țara Românească a depășit granițele locale, cărțile devenind instrumente de cultură, credință și solidaritate între comunități ortodoxe.
Peste 55 de lucrări expuse la Biblioteca Academiei Române
În deschiderea vernisajului, Carmen Albu, bibliograf în cadrul Cabinetului de manuscrise și carte rară al Bibliotecii Academiei Române, a prezentat amploarea expoziției.
„Am expus peste 55 de lucrări în limbile română, greacă, slavonă și arabă, tipărite la București, în tipografia domnească, apoi în tipografia Mănăstirii Tuturor Sfinților, în tipografiile de la Snagov, Râmnic și Târgoviște. Am mai adăugat și un volum tipărit la Tiflis, o Evanghelie georgiană”, a precizat Carmen Albu.
Aceasta a amintit și rolul lui Antim Ivireanul în impunerea limbii române în cult, precum și sprijinul oferit prin intermediul tiparului creștinilor ortodocși din Imperiul Otoman, Orient și Transilvania.
Expoziția este organizată în apropierea zilei de 27 septembrie, când Biserica Ortodoxă îl pomenește pe Sfântul Ierarh Martir Antim Ivireanul.
Expoziția „Popoare unite sub un singur Crez: Sfântul Ierarh Martir Antim Ivireanul ca tipograf, traducător și unificator cultural” poate fi vizitată la Biblioteca Academiei Române până la 30 septembrie 2026, de luni până vineri, între orele 9:00 și 14:00. Intrarea este liberă.
