Sfântul Sinod al Bisericii Greciei a transmis un document de șapte pagini prin care explică majorarea salariilor arhiereilor, după controversele generate de adoptarea noii legislații privind remunerația acestora. Potrivit ierarhiei elene, modificările urmăresc corectarea unor inechități salariale și de asigurări sociale, iar aproximativ 44% din creșterea brută revine imediat statului sub formă de taxe și contribuții.
Documentul a fost transmis tuturor mitropoliilor și conține exemple concrete privind veniturile înainte și după intrarea în vigoare a noii reglementări.
Salariul net al unui mitropolit crește cu aproximativ 1.250 de euro
Potrivit articolului 56 din Legea 5313/2026, salariul total al Arhiepiscopului Atenei, al mitropoliților și al mitropoliților titulari va reprezenta 90% din plafonul maxim de salarizare din sectorul public. În cazul episcopilor titulari și al episcopilor-vicari, remunerația va fi de 70% din același plafon, fără alte indemnizații sau beneficii suplimentare.
Sfântul Sinod oferă exemplul unui mitropolit aflat în funcție în luna iunie 2026. Înainte de modificarea legislativă, acesta primea un salariu brut de 2.400 de euro pe lună, format din 2.350 de euro salariu de bază și 50 de euro indemnizație de reprezentare. După plata contribuțiilor și a impozitelor, venitul net era de 1.933,82 euro.
După intrarea în vigoare a noii legi, salariul brut ajunge la 4.671,90 euro. În urma reținerii contribuțiilor sociale și a impozitului pe venit – care depășește 1.290 de euro lunar –, salariul net se ridică la aproximativ 3.185,69 euro.
Astfel, creșterea efectivă a venitului net este de aproximativ 1.250 de euro pe lună, iar nu diferența dintre cele două salarii brute, subliniază Sinodul.
Sinodul: 44% din majorare revine statului
În document se precizează că aproximativ 44% din majorarea salarială este returnată imediat bugetului public prin taxe și contribuții sociale.
Totodată, Sfântul Sinod afirmă că, până la adoptarea noii legi, mitropoliții ocupau ultima poziție în grila de salarizare a funcționarilor remunerați prin regimuri speciale.
Ca termen de comparație sunt prezentate salariile brute ale altor demnitari și funcționari publici din Grecia: judecătorii de rang înalt încasau aproximativ 8.500 de euro, șeful Statului Major al Apărării 5.500 de euro, conducătorii marilor organisme publice 5.191 de euro, șefii structurilor de ordine publică 4.895 de euro, iar coordonatorii din sistemul sanitar, cu gărzi incluse, aproximativ 4.250 de euro, în timp ce un mitropolit primea 2.400 de euro brut.
Argumentele privind sistemul de pensii
Un capitol distinct al documentului este dedicat situației asigurărilor sociale ale ierarhilor.
Potrivit Sinodului, majoritatea mitropoliților sunt aleși după vârsta de 50 sau chiar 60 de ani, după trei sau patru decenii de slujire ca preoți parohi sau predicatori, perioadă în care au plătit contribuții la sistemul de asigurări.
După alegerea ca mitropoliți, aceștia nu mai beneficiază de indemnizația unică aferentă activității anterioare și nici de o pensie corespunzătoare anilor în care au contribuit la sistem. De asemenea, la încetarea activității ca arhierei nu primesc o nouă indemnizație sau o pensie calculată la nivelul contribuțiilor achitate.
În acest context, Biserica Greciei susține că majorarea salarială reprezintă și o compensare pentru această situație din punct de vedere al asigurărilor sociale.
Referire la patrimoniul bisericesc
Sfântul Sinod respinge și ideea că salarizarea clerului ar reprezenta o favoare acordată de stat. Documentul amintește că, între anii 1833 și 1952, o parte importantă din proprietățile Bisericii și ale mănăstirilor a fost transferată statului fără despăgubiri integrale.
Potrivit explicațiilor, aceste terenuri au fost folosite ulterior pentru construirea de universități, spitale, pentru împroprietărirea refugiaților și a agricultorilor fără pământ sau pentru realizarea unor obiective de interes public.
În același timp, Sinodul arată că, în numeroase mitropolii cu venituri reduse, o parte din salariul mitropolitului este folosită pentru activități filantropice sau pentru acoperirea cheltuielilor curente ale eparhiei, precum utilități, încălzire sau deplasări.
În încheiere, Biserica Greciei subliniază că un mitropolit conduce o structură administrativă formată din zeci sau chiar sute de clerici, parohii, mănăstiri, instituții și angajați, desfășurându-și activitatea fără remunerație suplimentară pentru ore suplimentare, activitatea din timpul nopții, duminici sau sărbători legale. Prin documentul transmis, Sfântul Sinod încearcă să mute dezbaterea publică de la valoarea nominală a majorării salariale către contextul fiscal, administrativ și social în care aceasta a fost adoptată.
