Participanții la cel de-al 14-lea Congres Mondial de Studii Siriace (Symposium Syriacum) și la cea de-a 12-a Conferință Internațională de Studii Creștine Arabe au adoptat, la Palatul Parlamentului, Declarația de la București privind protecția și promovarea patrimoniului siriac și creștin arab.
Documentul atrage atenția asupra necesității protejării manuscriselor, bibliotecilor, bisericilor, mănăstirilor și operelor de artă aparținând tradițiilor creștine din Orientul Mijlociu și face apel la consolidarea cooperării internaționale pentru documentarea, digitalizarea, conservarea și restaurarea acestui patrimoniu.
Declarația a fost adoptată în contextul transformărilor geopolitice din Orientul Mijlociu și al perspectivelor privind reluarea și dezvoltarea programelor internaționale de cercetare și conservare.
Patrimoniul siriac și creștin arab, „investiție în viitorul dialogului între popoare”
În primul punct al documentului, participanții subliniază valoarea excepțională a patrimoniului material păstrat de comunitățile creștine din Orientul Mijlociu.
„Manuscrisele, bibliotecile, mănăstirile, bisericile, picturile murale, icoanele și obiectele liturgice constituie mărturii excepționale ale unei tradiții care continuă să inspire cercetarea științifică și dialogul intercultural”, se arată în Declarația de la București.
Protejarea acestora nu este privită exclusiv ca o datorie de conservare a trecutului, ci și ca un demers cu implicații pentru relațiile dintre comunități și popoare.
„Protejarea patrimoniului siriac și creștin arab nu este doar o obligație față de trecut, ci și o investiție în viitorul dialogului între popoare, al păcii și al respectului reciproc”, afirmă semnatarii.
Potrivit documentului, conservarea patrimoniului cultural poate contribui, de asemenea, la creșterea rezilienței comunităților, la apărarea libertății religioase și la dezvoltarea unei culturi a păcii bazate pe respectarea diversității.
Apel pentru conservarea patrimoniului creștin din Orientul Mijlociu
Participanții salută activitatea desfășurată până în prezent de organizații internaționale, universități, biblioteci, institute de cercetare, muzee, organizații ecleziastice și asociații științifice implicate în salvarea patrimoniului siriac și creștin arab.
Declarația menționează în mod special proiectele de documentare, digitalizare, conservare și restaurare, considerate esențiale pentru păstrarea unui patrimoniu afectat în ultimele decenii de instabilitatea din Orientul Mijlociu.
În același timp, cercetătorii și participanții reuniți la București fac un apel explicit la comunitatea internațională.
„Facem apel la comunitatea internațională să consolideze cooperarea, să acorde prioritate proiectelor comune și să promoveze cele mai bune practici pentru conservarea patrimoniului cultural în Orientul Mijlociu”, se precizează în document.
„Protecția patrimoniului cultural necesită o responsabilitate comună”
Unul dintre principiile centrale ale Declarației de la București este că salvarea patrimoniului nu poate reveni doar statelor în care acesta se găsește sau unui număr restrâns de instituții internaționale.
„Subliniem că protecția patrimoniului cultural nu poate depinde exclusiv de inițiativele unui număr limitat de state sau instituții. Aceasta necesită o responsabilitate comună”, afirmă participanții.
Prin urmare, documentul propune o abordare bazată pe cooperare internațională și pe implicarea comună a instituțiilor academice, culturale, ecleziastice și a autorităților publice.
Rolul României, evidențiat în Declarația de la București
Documentul adoptat la Palatul Parlamentului evidențiază distinct contribuția României la cercetarea patrimoniului creștin și la dezvoltarea diplomației culturale.
„Salutăm rolul României în promovarea cercetării privind patrimoniul creștin și recunoaștem contribuția sa la dezvoltarea unei diplomații culturale active”, se arată în declarație.
Adoptarea documentului la București este prezentată astfel nu doar ca o concluzie academică a celor două reuniuni internaționale, ci și ca un angajament pentru introducerea problematicii patrimoniului siriac și creștin arab într-un dialog internațional mai amplu.
Cercetarea științifică, instrument al diplomației culturale și al păcii
În încheierea Declarației, participanții își exprimă speranța că documentul adoptat în capitala României va avea efecte dincolo de cadrul celor două reuniuni academice.
„Sperăm că aceasta va deveni unul dintre semnele durabile ale unui Congres care ne dă încrederea că domeniul nostru de studiu poate contribui la – și poate deveni parte a – unui discurs internațional mai amplu privind diplomația culturală, promovând o mai bună înțelegere, toleranță și pace între comunități, confesiuni și religii”, se arată în text.
Declarația de la București privind protecția și promovarea patrimoniului siriac și creștin arab a fost adoptată la Palatul Parlamentului, ca expresie a angajamentului comun al participanților pentru păstrarea memoriei istorice și a diversității culturale și religioase a Orientului Mijlociu.
ADEVARULBISERICII.RO publică integral Declarația de la București privind protecția și promovarea patrimoniului siriac și creștin arab adoptată în cadrul celui de-al 14-lea Congres Mondial de Studii Siriace (Symposium Syriacum) și al celei de-a 12-a Conferințe Internaționale de Studii Creștine Arabe:
„În contextul transformărilor geopolitice din Orientul Mijlociu, al noilor oportunități de cooperare internațională și al evoluțiilor care pot facilita reluarea programelor de cercetare, conservare și restaurare, noi, participanții la cel de-al 14-lea Congres Mondial de Studii Siriace și la cea de-a 12-a Conferință Internațională de Studii Creștine Arabe, reuniți la București, adoptăm următoarea Declarație:
Manuscrisele, bibliotecile, mănăstirile, bisericile, picturile murale, icoanele și obiectele liturgice constituie mărturii excepționale ale unei tradiții care continuă să inspire cercetarea științifică și dialogul intercultural.
Protejarea patrimoniului siriac și creștin arab nu este doar o obligație față de trecut, ci și o investiție în viitorul dialogului între popoare, al păcii și al respectului reciproc.
Conservarea patrimoniului cultural contribuie la consolidarea rezilienței comunităților, la promovarea libertății religioase și la dezvoltarea unei culturi a păcii bazate pe respectul pentru diversitate.
Salutăm eforturile depuse de organizațiile internaționale, precum și de numeroase universități, biblioteci, institute de cercetare, muzee, organizații ecleziastice și asociații științifice din întreaga lume, care au inițiat și continuă să dezvolte programe de documentare, digitalizare, conservare și restaurare a patrimoniului siriac și creștin arab.
Salutăm rolul României în promovarea cercetării privind patrimoniul creștin și recunoaștem contribuția sa la dezvoltarea unei diplomații culturale active.
Recunoscând responsabilitatea noastră de a sprijini documentarea, conservarea, restaurarea și promovarea patrimoniului siriac și creștin arab, contribuind astfel la păstrarea memoriei istorice și a diversității culturale, facem apel la comunitatea internațională să consolideze cooperarea, să acorde prioritate proiectelor comune și să promoveze cele mai bune practici pentru conservarea patrimoniului cultural în Orientul Mijlociu.
Subliniem că protecția patrimoniului cultural nu poate depinde exclusiv de inițiativele unui număr limitat de state sau instituții. Aceasta necesită o responsabilitate comună.
În consecință, adoptăm astăzi, 7 august 2026, Declarația de la București, ca expresie a angajamentului nostru comun.
Dincolo de conținutul său, spiritul acestei Declarații va rămâne alături de noi. Sperăm că aceasta va deveni unul dintre semnele durabile ale unui Congres care ne dă încrederea că domeniul nostru de studiu poate contribui la – și poate deveni parte a – unui discurs internațional mai amplu privind diplomația culturală, promovând o mai bună înțelegere, toleranță și pace între comunități, confesiuni și religii.”
