Ierarhi ai Patriarhiei Alexandriei descriu situația din eparhiile africane drept gravă și lipsită de sprijin real din partea conducerii centrale. „Nu există niciun ajutor din partea administrației centrale a Patriarhiei” afirmă una dintre sursele implicate direct în misiunea de pe continentul african.
Aceștia acuză lipsa unei direcții clare și a unei strategii comune: „Suntem organizați ca Mitropolii, dar nu ca o Patriarhie a Alexandriei. Nu există o conducere care să ne îndrume.” Mai amintesc că „nu există o politică clară stabilită de administrația Patriarhiei. Nu știm cum să acționăm în chestiuni esențiale — de exemplu, în domeniul filantropiei sau al educației. Nu există o abordare unitară, stabilă, pentru toate Mitropoliile aflate sub Patriarhie.”
Autoorganizare în lipsa resurselor
Un alt ierarh declară că misiunea funcționează sporadic, în funcție de ocazii și posibilități „Fiecare dintre noi face ce poate, ce consideră util. Dar, să fim sinceri, asta este ocazional. Depinde dacă găsim finanțare și dacă există condiții să acționăm, măcar în propriile eparhii.” Critica se extinde și asupra trecutului lipsit de planificare: „În anii de abundență, noi, la Patriarhia Alexandriei, trebuia să luăm măsuri pentru a organiza lucrurile, a lua decizii corecte și a asigura independența financiară. Dar n-am făcut-o. Și acum, nu avem nici independență, nici direcție. Patriarhia Moscovei a exploatat aceste slăbiciuni și și-a urmat propria agendă.”
„Se pare că Africa nu este potrivită pentru Rusia, nu au realizat mare lucru” a declarat o sursă apropiată de situație. După destituirea Mitropolitului Leonid de Klin, numit Exarh de Moscova și prieten al lui Evgheni Prigojin, rușii l-au înlocuit cu Episcopul Konstantin de Zaraisk, și el caterisit de Patriarhia Alexandriei: „Konstantin se plimbă prin Africa încercând să mențină speranța că se vor construi biserici, dar în practică nu se întâmplă nimic. Slujește doar în două parohii din Africa de Sud, care oricum erau deja sub jurisdicția Bisericii Ruse, și, remarcabil, nu a hirotonit pe nimeni până acum. Leonid, înainte de a fi înlăturat, reușise să hirotonească doar doi sau trei diaconi.”
Promisiuni financiare și realități dure
O altă sursă dezvăluie că Biserica Rusă a atras inițial preoți africani prin promisiuni materiale „Oferă bani și fac promisiuni. Dar preoții primesc adesea mai puțin de jumătate din ce li s-a promis; restul este amânat ca garanție viitoare.”
Finanțările s-au diminuat semnificativ după moartea lui Prigojin și absorbția grupului Wagner de către armata rusă: „Prigojin îl finanța pe Leonid atât de generos încât preoților care acceptau să se alăture Patriarhiei Moscovei li se ofereau carduri bancare emise pe numele «Leonid Gorbaciov». Este posibil ca acel cont să nu mai existe.”
O misiune fără rădăcini, fără impact
Ierarhii Patriarhiei Alexandriei spun răspicat: „Rusia nu are vreo preocupare reală pentru misiunea religioasă, nu are astfel de sensibilități. Totul este de fațadă. Adevăratul motiv al prezenței lor în Africa este răzbunarea pentru recunoașterea Bisericii Ortodoxe a Ucrainei.”
Unul dintre cele mai grave reproșuri aduse Patriarhiei Moscovei este legat de calitatea clerului:„Au numit preoți oameni care fuseseră caterisiți, persoane considerate problematice. Preoți acuzați de abateri grave și suspendați de noi au fost cooptați de Biserica Rusă. Este acceptabil ca o Biserică ce se prezintă ca fiind tradiționalistă și canonic strictă să facă astfel de lucruri?”
Un alt ierarh recunoaște dificultatea misiunii: „Mulți oameni aici se luptă să înțeleagă ce înseamnă credința ortodoxă, fiind crescuți într-un mediu protestant. Dar trebuie să stai cu ei, să îi asculți, să îi convingi cu argumente simple și logice, apoi să-i introduci treptat în spiritul ortodox.” Totodată, admite și greșelile din interiorul Patriarhiei Alexandriei: „Mulți dintre noi ne comportăm ca și cum am fi Mitropoliți în Grecia. Mulți vin în Africa doar ca să se întoarcă apoi în Grecia. Dacă astăzi cineva îndrăznește să spună realitatea, că mulți africani poartă rasa pentru salariu și pentru a-și hrăni familiile, este imediat acuzat că nu este un misionar adevărat.”
