Patriarhul Ecumenic Bartolomeu a subliniat, într-un discurs recent, rolul esențial al religiilor în contextul global actual, marcând atât provocările generate de diversitatea religioasă, cât și nevoia unei colaborări între teologie și religie pentru binele comun. În cadrul mesajului său, a insistat asupra importanței dialogului interreligios și a colaborării în fața crizelor globale.
Religiile, pe scena istoriei contemporane
„În epoca noastră, religiile au reapărut cu dinamism pe scena istoriei și revendică un rol important în dezvoltarea culturii și a societății. Se susține că nicio analiză a situației globale și niciun plan pentru viitorul lumii noastre nu sunt complete dacă nu includ rolul religiilor. În fața revitalizării religiilor non-creștine, s-a subliniat că cea mai mare provocare pentru creștinism nu mai este secularizarea, ci prezența acestor religii și întâlnirea cu ele.”
Patriarhul Bartolomeu a atras atenția asupra „conflictului religiilor”, care, potrivit acestuia, este perceput ca un factor determinant în „ciocnirea civilizațiilor”. Cu toate acestea, liderul ecumenic a subliniat și aspectele pozitive ale dialogului interreligios:
„Suntem martori ai violențelor comise ‘în numele religiei’, dar, în același timp, asistăm la promovarea cooperării interreligioase și la sublinierea rolului pacificator al religiilor. Un slogan cunoscut afirmă: ‘Nu poate exista pace între popoare fără pace între religii’. Colaborarea religiilor în fața problemelor globale – precum criza ecologică, migrația, conflictele sociale și politice, sau fundamentalismul religios – este vitală pentru viitorul umanității.”
Teologia și religia – colaborare, nu substituire
Patriarhul a abordat și relația dintre teologie și religie, evidențiind complementaritatea celor două domenii și subliniind că niciuna nu poate substitui cealaltă:
„În contextul puternicei prezențe a religiilor non-creștine și al noilor paradigme de cunoaștere, se susține că, în această ‘eră a reîntoarcerii lui Dumnezeu’, doar religia poate aborda fenomenul religios într-un mod modern și științific. Se consideră că religia beneficiază de obiectivitate, de perspectiva observatorului, de metode empirice. De asemenea, se afirmă că perspectiva religioasă răspunde diversității religiilor și universalității fenomenului religios.”
În acest context, liderul ecumenic a clarificat rolul teologiei în cadrul academic:
„Nimeni nu contestă necesitatea cercetării religioase, iar teologul însuși beneficiază de descoperirile acesteia. Totuși, religia nu poate substitui teologia. Viitorul aparține unei colaborări creative între religie și teologie, cu delimitarea clară a domeniului și metodologiei fiecăreia. Legătura teologiei cu Biserica nu îi diminuează valoarea științifică, deoarece teologia abordează chiar această legătură în convingerea că nu există știință fără presupuneri. Tendințele de monopolizare a abordării științifice a religiei de către religie sunt nefondate și rămân limitate la o perspectivă culturală asupra religiei.”
Mesajul Sinodului Panortodox din Creta
Patriarhul Bartolomeu a citat mesajul Sinodului Panortodox din Creta (2016), subliniind importanța dialogului interreligios:
„În mesajul Sfântului și Marelui Sinod al Bisericii Ortodoxe din Creta se menționează că ‘dialogul interreligios sobru contribuie semnificativ la promovarea încrederii reciproce, a păcii și a reconcilierii. Uleiul experienței religioase trebuie folosit pentru a vindeca rănile și nu pentru a reaprinde focul conflictelor armate’.”
Un apel la unitate și reconciliere
În concluzie, Patriarhul Ecumenic a reiterat angajamentul Bisericii Ortodoxe pentru dialogul și cooperarea interreligioasă, văzând în aceasta o soluție esențială pentru crizele umanității și pentru întărirea păcii:
„Teologia nu trebuie să se autodefinească drept ‘religia creștinismului’ pentru a-și dovedi științificitatea. Colaborarea între religie și teologie este singura cale de a aborda complexitatea fenomenelor religioase în mod eficient și benefic pentru umanitate.”
