Patriarhul Ecumenic Bartolomeu a făcut o declarație surprinzătoare privind acordarea Tomosului pentru Biserica Ortodoxă din Ucraina, susținând că aceasta ar fi legată de angajamentul său ecologic: „Angajamentul nostru față de mediu este inseparabil legat de angajamentul nostru față de libertatea și autodeterminarea poporului ucrainean, și tocmai de aceea am oferit independență, statut de autocefalie și autoguvernare Bisericii lor Ortodoxe în 2019” a declarat Patriarhul.
El se află în SUA pentru a primi Premiul Templeton pentru protecția mediului, ceea ce face ca referirea sa la motive „ecologice” în acordarea Tomosului să fie, din punct de vedere retoric, coerentă, chiar dacă surprinzătoare.
Critici și întrebări privind prioritățile Patriarhului
Comentatorii remarcă că, deși implicarea în protecția mediului este lăudabilă, este neobișnuit ca un ierarh să prioritizeze probleme ecologice înaintea celor spirituale: Nu au fost rezolvate toate problemele spirituale ale omenirii; Nu există unitate deplină în Ortodoxie, iar schismele persistă; Convertirea păgânilor și înfrângerea păcatului nu sunt complet realizate. „Cu tot respectul pentru Patriarh, el nu este climatolog, nici economist. Este un arhiereu. Când acoperișurile curg și pereții se prăbușesc în casele pe care le construiește, iar el predică compozitorilor să scrie simfonii, spunem că este un constructor prost și un muzician lipsit de talent” notează criticii.
Mesaje privind schimbările climatice
Unul dintre punctele centrale ale discursului Patriarhului Bartolomeu a fost lupta împotriva încălzirii globale: „Echilibrul fragil al ecosistemelor noastre este perturbat pe măsură ce temperaturile cresc pe Pământ, ceea ce afectează viața la toate nivelurile.”
În aceeași zi președintele Donald Trump a prezentat o poziție diametral opusă în cadrul ONU, declarând că „asigurările privind încălzirea globală sunt cea mai mare escrocherie din lume” și că „conceptul de amprentă de carbon este o înșelătorie inventată de oameni cu intenții rele.”
Trump a adăugat: „Știți, înainte era vorba de răcirea globală. În anii ’20 și ’30 se spunea că răcirea globală va ucide lumea. Trebuie să facem ceva. Apoi au spus că încălzirea globală va ucide lumea. Dar apoi a devenit mai răcoros. Acum o numesc schimbarea climei, pentru că așa nu pot da greș.”
