La Palatul Patriarhiei, în Aula Magna „Teoctist Patriarhul”, a avut loc marți ședința solemnă a Sfântului Sinod, prilejuită de împlinirea a 18 ani de patriarhat ai Preafericitului Părinte Daniel. Patriarhul României a adresat un cuvânt de mulțumire și reflecție, în care a evidențiat dimensiunea spirituală a Bisericii și rolul său în viața poporului român și a Europei.
Patriarhul: aniversarea este prilej de recunoștință
Întâistătătorul BOR a început prin a sublinia că aniversarea patriarhatului său este, înainte de toate, o zi de mulțumire adusă lui Dumnezeu și oamenilor care sprijină Biserica:
„Astfel de zile, prilej de aniversare a slujirii Bisericii, ne îndeamnă să aducem slavă lui Dumnezeu și mulțumire pentru toate binefacerile primite. Mulțumim, de asemenea, Înaltpreasfințitului Părinte Atanasie, Arhiepiscopul ortodox român al Marii Britanii și Irlandei de Nord, pentru cuvântul său bogat, în care a sintetizat lucrările pe care le-am făcut împreună cu Sfântul Sinod, cu clerul și cu credincioșii noștri, precum și cu toate instituțiile bisericești, centrale și locale. Totodată, mulțumim Președintelui României, care ne-a transmis un mesaj de recunoaștere a importanței Bisericii în societatea de astăzi și a echilibrului pe care aceasta îl aduce.”
O Europă a credinței, nu doar a progresului
Patriarhul Daniel a explicat apoi că viziunea sa asupra Europei este una fundamentată pe credință și valori spirituale, nu exclusiv pe dezvoltare materială:
„Ne dorim să trăim într-o Europă a credinței și a valorilor creștine, iar de aceea, ne bucurăm de cooperarea cu instituțiile statului care sprijină Biserica, fiindcă și Biserica, la rândul său, ajută poporul român în viața sa cotidiană și, mai ales, pe calea mântuirii. Viața de pe pământ este o pregătire pentru viața veșnică, cerească. De aceea, aducem mulțumire Preasfintei Treimi, Maicii Domnului și tuturor sfinților, rugându-i să ne dăruiască sănătate, bucurie, pace și ajutor în toate.”
Pentru a întări mesajul, a precizat că:
„Trebuie să accentuăm și valorile spirituale care ne ajută să trăim doar aici, până la mormânt, și să trăim în veșnicie, în iubirea, pacea și bucuria Preasfintei Treimi. De aceea noi, când vorbim de Europa, și am numit această sală Europa Cristiana, este o Europă, în primul rând, a credinței creștine.”
Fundamentele culturii europene
Patriarhul României a făcut o amplă trimitere la rădăcinile culturii europene, pe care a definit-o ca fiind, în primul rând, rodul credinței creștine:
„Cultura europeană are trei componente mari: revelația iudeo-creștină a Sfintei Scripturi și lucrarea apostolică a celor mai zeloși dintre Sfinții Apostoli; filosofia greacă, ca înțelepciune acumulată de-a lungul secolelor; și dreptul roman ca forță spirituală în favoarea organizării comunităților umane. Deci nu trebuie uitată cea mai importantă dimensiune a culturii europene, credința creștină. Aceasta este pentru noi, Europa, una a valorilor, nu doar a progresului material și, sigur, așa cum s-a spus, a traiului bun.”
2026 – anul familiei creștine și al femeilor sfinte
Patriarhul a anunțat, totodată, tema anului viitor în Biserica Ortodoxă Română:
„Anul viitor, când vom celebra Anul aniversar al familiei creștine și Anul comemorativ al Sfintelor Femei – mironosițe, mucenițe sau martire, monahii, soții, mame –, acest an este dedicat importanței păstrării credinței creștine și transmiterii credinței creștine prin familie. Și icoana anului următor, așa după cum deja ați primit-o, este icoana Sfinților din familia Sfântului Vasile cel Mare, care are opt membri din familie trecuți în rândul Sfinților. Aceasta este cetățenia din împărăția Preasfintei Treimi.”
Catedrala Națională – un simbol al unității
Nu în ultimul rând, Patriarhul Daniel a vorbit despre construcția Catedralei Naționale și despre valoarea acestui proiect pentru generații întregi de români:
„Trei ani a durat pregătirea proiectelor, 15 ani au fost lucrări de zidire. Sigur, unele catedrale de mărimea celei din București s-au construit în Evul Mediu în 200 de ani. Deci am spus că dimensiunile catedralei noastre sunt aproape identice cu cele ale Catedralei Notre-Dame de la Paris. Și paralel cu această lucrare pentru Catedrală, am avut alte griji, pentru că nu te poți ocupa de o clădire nouă, ignorând ceea ce ai primit moștenire de la înaintași.”
Patriarhul a încheiat subliniind că această realizare este darul lui Dumnezeu și rodul solidarității clerului, credincioșilor și autorităților:
„Este o lucrare a lui Dumnezeu și de aceea Îi mulțumim Lui, mulțumim tuturor celor care ne ajută, clerici și mireni, autorităților centrale și locale. Și, desigur, avem datoria aceasta de a sublinia în primul rând unitatea de credință și unitatea națională, dar să simțim și bucuria ajutorului lui Dumnezeu.”
