Patriarhia Română respinge ferm tentativa de modificare a Crezului: Părintele Adrian Agachi demontează teoria lansată de controversații Adrian Papahagi, Vasile Bănescu și Radu Preda privind schimbarea termenului „sobornicească”.
O nouă controversă a fost lansată în spațiul public după ce profesorul Adrian Papahagi a propus înlocuirea termenului „sobornicească” din Crezul ortodox cu termenul „universală”, sub pretextul unei pretinse „actualizări” a limbajului liturgic și al unei apropieri mai mari de lumea occidentală. Ideea a fost susținută sau reluată în diferite forme și de Vasile Bănescu și Radu Preda, într-o dezbatere care a provocat reacții puternice în mediul ortodox.
Într-un text publicat miercuri, părintele Adrian Agachi, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române și unul dintre cei mai apropiați colaboratori ai Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, a transmis un răspuns ferm și fără echivoc, reafirmând poziția oficială a Bisericii Ortodoxe Române.
„Biserica sobornicească are credința deplină și dreaptă”
Părintele Adrian Agachi explică faptul că termenul „sobornicească” nu este un simplu arhaism care poate fi înlocuit după preferințe ideologice sau culturale, ci exprimă un adevăr dogmatic fundamental păstrat de Biserică de-a lungul secolelor.
„Termenul de «sobornicească» redă adecvat termenul original grec «katholike», care nu se referă direct la universalitate în sens geografic, ci mai ales la deplinătatea adevărului credinței sau la ortodoxia credinței creștine”, arată purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române.
Acesta subliniază că nici Biserica latină nu a tradus termenul grec prin „universalis”, ci a păstrat formula consacrată „ecclesia catholica”.
„Biserica este catolică sau sobornicească deoarece păstrează plinătatea adevărului credinței, experiența liturgică deplină și permanența conștiinței sinodale și comunionale sau comunitare”, explică părintele Agachi.
Critică la adresa „modificărilor arbitrare” ale Crezului
Mesajul transmis de Patriarhia Română vine după ce Adrian Papahagi a susținut recent, într-o postare publică, că termenul „sobornicească” ar trebui înlocuit cu „universală”, afirmând că actualul cuvânt ar fi „un slavism obscur pe care poporul nu-l înțelege”.
Tot acolo, profesorul clujean relua și vechea idee privind schimbarea Pascaliei și celebrarea Paștelui împreună cu lumea occidentală, temă promovată și de Radu Preda sau Vasile Bănescu.
Părintele Adrian Agachi respinge însă categoric această abordare și avertizează că textul Crezului nu poate deveni teren pentru experimente intelectuale sau pentru reinterpretări motivate ideologic.
„Crezul Bisericii Ortodoxe nu este un text supus modificărilor potrivit părerilor individuale motivate ideologic, ci expresia concentrată a credinței plenare a Bisericii. De aceea, cuvintele Crezului trebuie înțelese, aprofundate și explicate, nu modificate în mod arbitrar, fără temei teologic solid”, afirmă reprezentantul Patriarhiei Române.
„Sobornicească” nu înseamnă doar „universală”
În textul său, părintele Agachi atrage atenția că traducerea termenului „katholike” prin „universală” reduce sensul profund ecleziologic al expresiei la o simplă idee geografică sau statistică.
„Traducerea termenului «katholike» prin «universală» nu este corectă și poate devia sensul calitativ al acestuia spre ideea unei simple răspândiri geografice sau cantitative a Bisericii în lume”, subliniază acesta.
Mai mult, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei amintește că termenul „sobornicească” aparține deja patrimoniului spiritual și liturgic românesc și a fost explicat de marii teologi ortodocși, inclusiv de Sfântul Dumitru Stăniloae.
În contextul tensiunilor din lumea ortodoxă și al multiplelor încercări de a provoca dezbinări interne în Biserică, reapariția unor astfel de teme sensibile este privită de mulți clerici și credincioși ca o nouă încercare de destabilizare și polarizare a spațiului ortodox românesc.
Nu puțini observatori atrag atenția că insistența asupra schimbării Pascaliei, a limbajului Crezului sau a altor elemente identitare ale Ortodoxiei produce exact tipul de conflict intern pe care propaganda rusă îl exploatează constant în spațiul est-european: tensiuni între „tradiționaliști” și „reformatori”, între cler și intelectuali, între fidelitatea față de Tradiție și presiunea adaptării ideologice.
În acest context, mesajul transmis de Patriarhia Română apare ca o reafirmare clară a continuității dogmatice și liturgice a Bisericii Ortodoxe Române.
„«Biserica sobornicească» nu este un arhaism lipsit de relevanță sau un termen care creează vreo confuzie, ci este echivalentul expresiei «Biserica ortodoxă» (dreptcredincioasă și dreptmăritoare) în opoziție cu erezia, care este «opinie separată»”, conchide părintele Adrian Agachi.
ADEVARULBISERICII.RO publică mesajul integral al părintelui Adrian Agachi:
”Biserica sobornicească are credința deplină și dreaptă
În textul Crezului, Biserica este mărturisită drept „una, sfântă, sobornicească și apostolească”.
Fiecare dintre cele patru cuvinte exprimă un adevăr de credință fundamental și păstrat cu acribie de-a lungul secolelor în viața liturgică și în învățătura de credință a Bisericii. În ultima perioadă, au apărut propuneri referitoare la înlocuirea termenului „sobornicească” cu „universală”, creând tulburare în rândul clericilor și credincioșilor.
De altfel, termenul de „sobornicească” redă adecvat termenul original grec „katholike”, care nu se referă direct la universalitate în sens geografic, ci mai ales la deplinătatea adevărului credinței sau la ortodoxia credinței creștine. Din acest motiv, Biserica este catolică, în sens de „plenară” sau „integrală”. Prin urmare, nici Biserica latină nu a tradus „katholike” cu „universalis”, ci a menținut expresia greacă „katholike ekklesia”, transpusă în limba latină: „ecclesia catholica”.
Biserica este catolică sau sobornicească deoarece păstrează plinătatea adevărului credinței, experiența liturgică deplină și permanența conștiinței sinodale și comunionale sau comunitare. Profunda dimensiune eclezială a termenului trimite și la comuniunea și conlucrarea dintre cler și credincioși în mărturisirea dreptei credințe. Traducerea termenului „katholike” prin „universală” nu este corectă și poate devia sensul calitativ al acestuia spre ideea unei simple răspândiri geografice sau cantitative a Bisericii în lume.
De asemenea, „sobornicească” este un termen consacrat al tradiției liturgice românești, care a fost tâlcuit și considerat foarte important pentru învățătura de credință referitoare la Biserică (ecleziologie) de mari teologi, printre care îl regăsim și pe Sfântul Preot Mărturisitor Dumitru Stăniloae, cel mai mare teolog ortodox al secolului al XX-lea, după opinia teologului francez Olivier Clément.
Termenul de „sobornicească” aparține deja tezaurului bogat al rugăciunii liturgice și al mărturisirii de credință ortodoxe, în limba română, fiind rostit și învățat de generații întregi de credincioși. În acest sens, păstrarea lui exprimă continuitatea și fidelitatea față de tradiția Bisericii Ortodoxe Române.
Crezul Bisericii Ortodoxe nu este un text supus modificărilor potrivit părerilor individuale motivate ideologic, ci expresia concentrată a credinței plenare a Bisericii. De aceea, cuvintele Crezului trebuie înțelese, aprofundate și explicate, nu modificate în mod arbitrar, fără temei teologic solid.
În concluzie, „Biserica sobornicească” nu este un arhaism lipsit de relevanță sau un termen care creează vreo confuzie, ci este echivalentul expresiei „Biserica ortodoxă” (dreptcredincioasă și dreptmăritoare) în opoziție cu erezia, care este „opinie separată”.”
